Începutul și Sfârșitul

Islamul este religia pe care Allah Preaînaltul a aprobat-o și a legiferat-o pentru robii Săi. Întreaga omenire are nevoie de această Lege pentru a își putea organiza atât chestiunile individuale, cât și pe cele publice. Islamul este o religie care acordă interes principiilor fundamentale fără a neglija temele secundare, o religie care caută echilibrul dintre suflet și trup.

Începutul și sfârşitul  

البداية والنهاية باللغة الرومانية

 

 

Dr. ‘Abd Ar-Rahman bin ‘Abd Al-Karim Ash-Sheha

د. عبد الرحمن بن عبد الكريم الشيحة

 

 

Traducere:

European Islamic Research Center (EIRC)

المركز الأوروبي للدراسات الإسلامية

& Alina Luminița Crăciun

Revizuire:

Mariam Oana

 

WWW.ISLAMLAND.COM

 

 

În numele lui Allah Ar-Rahman (Preamilostivul),

Ar-Rahīm (Prea Îndurătorul)

 

Introducere

 

Toată slava I se cuvine lui Allah Preaînaltul, Care spune:

„O, omule! Ce te-a ademenit şi te-a făcut să îndrăznești să nu I te supui Domnului tău Cel Generos, ~ Care te-a creat pe tine, ţi-a dat o formă perfectă şi ţi-a oferit proporția cuvenită?” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 82:6-7],

 și pacea și binecuvântările fie asupra Profetului nostru, Mohammed, care a spus:

„(...) Toți oamenii sunt fiii lui Adam, iar Allah l-a creat pe Adam din lut (...)” (Abu Dawud),

precum și asupra familiei și a companionilor săi.

Crearea, originea și evoluția Universului sunt subiecte care i-au interesat pe oameni de-a lungul timpului, mai ales pe nemusulmani, dat fiind că islamul a clarificat şi expus toate domeniile care necesitau explicaţii. Acesta este motivul pentru care, la musulmani, nu găsim confuziile pe care le simt nemusulmanii, care inventează teorii şi ipoteze ce sunt contrazise de altele care apar în mod constant. Noi suntem convinși că tot ceea ce este menţionat în Nobilul Coran şi în Sunnah Profetului Mohammed ()[1] cu privire la aceste subiecte reprezintă adevărul pe care nicio teorie nu îl va putea contrazice sau înlocui până în Ziua Judecății. Cu adevărat, tot ceea ce caută să contrazică aceste două surse termină prin a fi distrus și prin a se prăbuși în fața realităților divine.

Allah Preaînaltul, Creatorul lumii văzute și a celei nevăzute, nu are nevoie de creaţia Sa, ci aceasta se află într-o nevoie permanentă de El. Allah Cel Atotputernic spune:

„O, oameni! Voi sunteţi săraci (şi aveţi nevoie) de Allah, iar Allah este Ghani (Bogat, Lipsit de orice nevoie), Hamīd (Demn de Laudă). ~ Dacă El ar voi, v-ar face să pieriți şi ar aduce o făptură nouă, ~ Căci acest (lucru) nu este greu pentru Allah.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 35:15-17]

Astfel, credința individului și faptele sale bune realizate urmând calea Profetului Mohammed () nu fac decât să îi aducă beneficii lui însuși. Allah Preaînaltul spune în acest sens:

„Dacă nu credeţi (după ce aţi văzut semnele), Allah se poate lipsi de voi, căci Lui nu-I place necredinţa robilor Săi (care este cauza pieirii lor). Însă, dacă voi sunteţi recunoscători, aceasta Îi place Lui (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 39:7]

Allah Preaînaltul spune într-un hadith Qudsi:

„O, robii Mei! Am făcut dhulm (nedreptatea, opresiunea) interzisă pentru Mine Însumi şi v-am interzis-o și vouă; aşadar, nu vă asupriți unii pe alții! O, robii Mei, toţi sunteţi pierduţi, în afară de cel pe care Eu îl călăuzesc; de aceea, cereţi-Mi călăuzirea şi Eu vă voi călăuzi! O, robii Mei, toţi sunteţi înfometați, în afară de cel pe care Eu îl hrănesc; de aceea, cereţi-Mi hrană şi Eu vă voi hrăni! O, robii Mei, toţi sunteţi goi, în afară de cel pe care Eu îl îmbrac; de aceea, cereţi-Mi veşminte şi Eu vă voi îmbrăca! O, robii Mei, cu adevărat, voi comiteți păcate noaptea şi ziua, iar Eu iert toate păcatele; de aceea, cereţi-Mi iertare şi Eu vă voi ierta! O, robii Mei, voi nu Îmi puteți face niciun rău și nu Îmi puteți aduce niciun beneficiu. O, robii Mei, dacă primul dintre voi și ultimul dintre voi, sau toată rasa umană și cea a djinnilor, ar fi evlavioși asemeni celei mai evlavioase inimi a unui singur om dintre voi, acest lucru nu Mi-ar spori Puterea în niciun fel. O, robii Mei, dacă primul dintre voi și ultimul dintre voi, sau toată rasa umană și cea a djinnilor, ar fi răi asemeni celei mai rele inimi a unui singur om dintre voi, acest lucru nu ar cauza pierderea Puterii Mele. O, robii Mei, dacă primul dintre voi și ultimul dintre voi, sau toată rasa umană și cea a djinnilor, s-ar ridica și ar cere ceva de la Mine, iar Eu le-aș da tuturor ceea ce au cerut, acest lucru nu ar scădea din ceea ce am nici măcar cât cantitatea de apă din ocean care scade dacă este înmuiat în el un ac. O, robii Mei, Eu iau în considerare numai faptele voastre și apoi vă răsplătesc în funcție de natura acestora. Astfel, cel ce va găsi bine (în Ziua Judecății) să Îl preamărească pe Allah, iar cel ce va găsi rău, să nu învinovățească pentru aceasta pe nimeni altcineva în afară de el însuși.” (Muslim)

Astfel, islamul este religia pe care Allah Preaînaltul a aprobat-o și a legiferat-o pentru robii Săi. Întreaga omenire are nevoie de această Lege pentru a își putea organiza atât chestiunile individuale, cât și pe cele publice. Islamul este o religie care acordă interes principiilor fundamentale fără a neglija temele secundare, o religie care caută echilibrul dintre suflet și trup. Allah Preaînaltul spune:

 „(...) În ziua aceasta, am desăvârşit religia voastră şi am împlinit Harul Meu asupra voastră şi am încuviințat islamul ca religie pentru voi! (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 5:3]

Atunci când omul pune în practică principiile islamului, el simte în această viaţă lumească fericire, serenitate, pace sufletească și liniște spirituală. Allah Preaînaltul spune în acest sens:

„Şi Noi nu te-am trimis (o, Mohammed) decât ca o îndurare pentru lumi (a oamenilor, a djinnilor şi a tot ceea ce există).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:107]

În plus, în Viața de Apoi îi este garantată Mulțumirea Domnului lumilor și o viață veșnică în Grădinile binecuvântărilor (Paradis). Allah Preaînaltul spune:

„Însă aceia care cred şi îndeplinesc fapte bune vor avea ca sălaș Grădinile Firdaws-ului (în limba arabă are sensul de Paradis, sau - ca în acest context – doar partea din mijloc, mai ridicată a Paradisului). ~ Și în veci vor petrece în ele și nu vor dori nicio schimbare.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 18:107-108]

Islamul este o religie care va fi protejată de către Allah Preaînaltul până în Ziua Învierii, după cum spune El Însuși:

„Într-adevăr, Noi am pogorât Adh-Dhikr (Pomenirea, adică Nobilul Coran) şi Noi îi vom fi păzitori.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 15:9]

Allah Preaînaltul va face acest lucru indiferent câte eforturi vor depune inamicii islamului pentru a îi distruge imaginea și a îi aduce acuzații false. Allah Cel Atotputernic spune:

„Deșertăciunea nu va veni la ea nici dinaintea şi nici din urma ei, pentru că ea este o Revelaţie de la un Hakīm (Preaînțelept), Hamīd (Demn de laudă)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 41:42]

La sfârșitul timpurilor, se va vedea triumful Legii lui Allah, iar Cuvântul Său va prevala. Allah Preaînaltul spune:

„Cu adevărat, cei care I se împotrivesc lui Allah (încălcând Poruncile şi Legile Sale, urmând alte legi şi arătând dușmănie față de El) şi (care se împotrivesc, de asemenea) Mesagerului Său vor fi dezonorați (şi umiliţi) la fel cum şi cei de dinaintea lor (dintre popoarele predecesoare) au fost dezonorați (şi umiliţi). Şi Noi am pogorât ayat (dovezi, evidenţe, versete, lecţii, semne, revelaţii etc., pentru a demonstra că Legile lui Allah reprezintă adevărul) limpezi. Şi pentru necredincioşi (cei care nu cred în aceste ayat) este un chin umilitor.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 58:5]

Astfel, în ciuda eforturilor inamicilor islamului pentru a îi împiedica răspândirea și a urii lor față de această religie, aceștia nu vor cunoaște decât eșecul și regretele. Allah Preaînaltul spune:

„Cei care nu cred, cheltuiesc averea lor pentru a împiedica (oamenii) de la Calea lui Allah. O vor cheltui ei, dar aceasta le va aduce lor mâhnire, iar apoi vor fi înfrânți. Şi aceia care nu cred, vor fi adunați în Gheena.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 8:36]

Legea lui Allah Cel Atotputernic este executorie, Poruncile Sale sunt efective, iar religia Sa este eternă. Allah Preaînaltul spune:

„Ei vor să stingă Lumina lui Allah (religia Sa) cu gurile lor (cu minciunile lor). Însă Allah va face Lumina Sa completă (adică religia Sa va continua şi va rămâne pentru totdeauna şi nimic nu o va putea opri), chiar dacă necredincioşii urăsc (aceasta).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 61:8]

Allah Cel Atotputernic a promis victoria islamului spunând:

„El este Cel care l-a trimis pe Trimisul Său (Mohammed) cu călăuzirea şi cu religia Adevărului (islamul) pentru ca să o facă să triumfe asupra întregii religii (asupra tuturor celorlalte religii). Şi Allah este de ajuns ca Martor.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 48:28]

Profetul Mohammed () a spus:

„Această chestiune (islamul) va ajunge în toate locurile în care ajung noaptea şi ziua, iar Allah nu va lăsa nicio casă ori cort în care aceasta să nu intre, iar unii oameni vor fi onorați datorită ei (îmbrățișând islamul), iar alții vor fi umiliți din cauza ei (refuzând să îl îmbrățișeze) și aceștia vor fi conduși de către musulmani, aceasta fiind o onoare pe care Allah a revărsat-o asupra islamului și o umilire pe care i-a impus-o necredinței.” (Ahmad și At-Tabarani)

Esența acestei religii se află într-o armonie perfectă cu natura omului, având în vedere că aceasta îi permite să își realizeze ambițiile și îi asigură stabilitatea pe toate nivelurile: psihologic, socio-economic, politic, etc. Datorită faptului că Allah Preaînaltul a înzestrat-o cu o forță intrinsecă bazată pe ajutorul Său, această religie a cunoscut o expansiune puternică și atrage oamenii în masă în ciuda mijloacelor limitate de care dispune și a indiferenței musulmanilor, care depun prea puțin efort pentru a o face cunoscută și a o transmite oamenilor. Pe de altă parte, dușmanii islamului îşi folosesc toate resursele financiare, umane și militare pentru a continua lupta împotriva acestei religii, căutând să împiedice răspândirea ei și descriind-o ca pe o religie înapoiată, conservatoare și care promovează terorismul pentru a îi face pe oameni să simtă teamă față de ea. Motivul pentru care ei fac acest lucru este acela că islamul reprezintă un obstacol în calea atingerii scopurilor lor și le contracarează ambițiile de a își exploata propriile popoare sau pe celelalte. Cu adevărat, islamul a interzis toate formele de agresiune, nedreptate sau exploatare. În același fel, acesta condamnă înrobirea, deoarece omul nu poate fi robul altcuiva în afară de Allah Preaînaltul, iar această infracțiune este și mai gravă atunci când este comisă împotriva membrilor slabi ai societății. Islamul este o religie care respinge superioritatea unei comunități, a unui grup sau a unui individ față de ceilalți. Allah Preaînaltul spune:

„O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un bărbat şi o femeie şi v-am făcut pe voi popoare şi triburi, pentru ca să vă cunoașteți. Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi. (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 49:13]

În această broșură, cele mai multe dintre referințe au fost extrase din Nobilul Coran, Cartea revelată care respinge ideea că știința începuturilor creației este una pe care omul poate ajunge să o afle de unul singur. Allah Preaînaltul spune:

„Eu nu i-am luat ca martori (pe Iblis şi pe urmașii săi) la crearea Cerurilor şi a Pământului şi nici la crearea lor înşişi, căci eu nu i-am luat pe cei care amăgesc la rătăcire ca ajutor (și dacă Eu nu i-am luat ca ajutoare la creaţie, cum de îi luaţi voi ca asociaţi pentru a-i adora?!).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 18:51]

Prezentarea mea se va baza, de asemenea, pe Sunnah autentică a Mesagerului lui Allah (). Intenția mea nu este aceea de a căuta similitudini între Nobilul Coran și Sunnah Profetului () pe de o parte și teoriile și descoperirile științei moderne pe de altă parte, deoarece o teorie considerată a fi corectă la un moment dat poate fi contrazisă într-un altul, după cum am putut constata de-a lungul evoluției științei. Allah Cel Atotputernic spune:

„(...) Iar vouă nu v-a fost dată decât puțină ştiinţă (din Cunoașterea imensă a lui Allah).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:85]

 

 

Dr. ‘Abd Ar-Rahman bin ‘Abd Al-Karim Ash-Sheha

[email protected]

 

 

 

Credinţa în Allah

 

Credinţa în Allah Preaînaltul, în Existenţa şi în Unicitatea Sa reprezintă temelia Legii islamice. Aceasta precedă toți ceilalți stâlpi ai credinței, care sunt cei pe care Profetul Mohammed () i-a enumerat atunci când Jibril (îngerul Gabriel – Pacea fie asupra sa!) l-a întrebat:

„«Ce este imān-ul?» Profetul () i-a răspuns: «Imān-ul înseamnă să crezi în Allah, în îngerii Săi, în Cărţile Sale, în Mesagerii Săi, în Ziua Judecăţii şi în Qadar (predestinare), fie ea bună sau rea.» (...)” (Muslim)

 

Cine este Allah?

 

Allah Preaînaltul spune:

„El este Al-Awwal (Întâiul) şi Al-Ākhir (Ultimul, Cel de pe urmă), Až-Žāhir (Cel evident, Cel victorios) şi Al-Bātin (Cel ascuns), iar El este Atoatecunoscător al tuturor lucrurilor.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 57:3]

De asemenea, El, Preaînaltul, spune:         

„El este Allah, afară de care nu există altă divinitate demnă de adorare, Al-Malik (Suveranul, Regele tuturor), Al-Quddūs (Cel Sfânt, Cel Preaînalt), As-Salām (Cel care este liber de orice imperfecțiune), Al-Mu’mīn (Cel care îi încearcă pe Profeți cu miracole și semne, Dătătorul de siguranță), Al-Muhaymin (Cel care veghează asupra creaţiei Sale), Al-‘Azīz (Invincibilul, Cel Atotputernic), Al-Jabbār (Cel a Cărui Voință va domina întotdeauna şi în Faţa Căruia toate creaturile se supun), Al-Mutakabbir (Cel care este Mândru de Măreția Sa). Slăvit și Suprem este Allah, mai presus de ceea ce ei Îi asociază ca parteneri. ~ El este Allah: Al-Khāliq (Creatorul), Al-Bāri’ (Cel care îi oferă creaţiei Sale forma cea mai potrivită, în concordanță cu misiunea pe care fiecare creatură o va primi), Al-Musawwir (Dătătorul de forme). Lui Îi aparţin Al-Asma’Al-Husna (cele mai frumoase Nume și Atribute). Toate cele care sunt în Ceruri şi pe Pământ Îl slăvesc pe El (ele slăvesc Numele lui Allah prin cuvinte care neagă orice fel de imperfecţiune). El este Al-‘Azīz (Invincibilul, Cel Atotputernic), Al-Hakīm (Preaînțeleptul).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 59:23-24]

În plus, Allah Preaînaltul spune:

„Allah! Nu există altă divinitate demnă de adorare în afară de El, Al-Hayy (Cel Veşnic Viu), Al-Qayyūm (Cel care se susţine pe Sine, Cel care susţine totul)! Nici aţipirea, nici somnul nu-L cuprind! Ale Lui sunt cele din Ceruri şi de pe Pământ! Cine este acela care ar putea mijloci la El fără de îngăduinţa Lui? El le ştie pe cele din faţa lor şi pe cele din urma lor (El le ştie pe cele din această lume şi pe cele din Lumea de Apoi). Şi ei nu pricep nimic din Știința Sa în afară de ceea ce El voieşte. Tronul Lui (acest verset se numeşte «versetul Tronului», după acest cuvânt kursiy, care înseamnă «tron, jilț», dar pe care unii comentatori îl interpretează şi ca însemnând Ştiinţa lui Allah) se întinde peste Ceruri şi peste Pământ şi nu-I este grea păzirea lor (a Cerului şi a Pământului). El este Al-‘Aliyy (Preaînaltul, Preaslăvitul), Al-‘Ažīm (Preamăritul)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:255]

În Legea islamică, există numeroase informații cu privire la Allah Preaînaltul, care ne arată cine este Allah, care sunt Atributele Sale și care este calea care ne conduce spre El Preaînaltul. Printre aceste informații, se numără următoarele:

1. Allah Preaînaltul este Creatorul a tot ceea ce există, iar Universul şi toate creaturile pe care acesta le conține sunt dovada acestui lucru. El, Cel Atotputernic, spune:

„Spune (o, Mohammed): «Priviți (chibzuiți) la cele care sunt în Ceruri și pe Pământ (semnele existente în Ceruri și pe Pământ care dovedesc Unicitatea și Puterea Lui)!» Însă nici ayat (dovezi, evidenţe, versete, lecţii, semne, revelaţii etc.) și nici prevenitorii (Trimișii care au avertizat) nu sunt de ajuns pentru un neam (al celor) care nu cred!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 10:101]

2. Allah Preaînaltul este Unul și Unicul, Cel Care are nu are nevoie de nimic de la creaţiile Sale, dar de Care întreaga creaţie are nevoie. El, Cel Atotputernic, nu are niciun partener în Stăpânirea Sa, nu a fost născut, nu are niciun fiu și nici soție, și nu are rival sau egal în adorare. Allah Preaînaltul spune:

„Spune (o, Mohammed): «El este Allah, (Al) Ahad (Unul și Unicul, Cel care nu are partener și în afară de care nu există altă divinitate demnă de adorare, Unicul în Sinele Său Divin, în Atributele și Acțiunile Sale. El este Indivizibil şi nu trei în unul, așa cum spun creștinii). ~ Allah-us-Samad (Cel care Îşi este Sieşi de ajuns, Cel care este Perfect în Slava şi Onoarea Sa, în Atributele Sale, în Cunoaşterea Sa, în Puterea Sa, Care nu are nevoie de nimic de la creaţiile Sale, dar de Care întreaga creaţie are nevoie, iar El nici nu mănâncă, nici nu bea şi nici nu moare)! ~ El nu dă naștere și nici nu este născut ~ Și nu este nimeni egal sau comparabil cu El.»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 112:1-4]

3. Allah Preaînaltul este Atoatecunoscătorul, iar El cuprinde totul cu Ştiinţa Sa. El, Cel Atotputernic, spune:

„(...) Domnului tău nu-i va scăpa nici cât greutatea unui fir de colb - nici de pe Pământ, nici din Cer - nici cât (o greutate) mai mică (decât aceasta) şi nici mai mare, fără ca acestea să (fie înscrise) într-o Carte limpede.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 10:61]

4. Allah Preaînaltul este Cel Veşnic Viu, iar El nu moare niciodată. El, Cel Atotputernic, spune:

„El este Al-Hayy (Cel Veşnic Viu). Nu există altă divinitate demnă de adorare în afară de El, deci chemaţi-L pe El cu credinţă curată numai în El! Mărire lui Allah, Stăpânul lumilor (a oamenilor, a djinnilor și a tot ceea ce există)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 40:65]

5. Allah Preaînaltul este Cel Drept și nu lipsește pe nimeni de Dreptatea Sa. El, Cel Atotputernic, spune:

„În Ziua Învierii, Noi vom pune balanța dreaptă și niciun suflet nu va fi urgisit câtuși de puțin (fiecare suflet va primi ceea ce i se cuvine). Și de ar fi ceva, chiar și numai cât greutatea unui bob de muștar, Noi îl vom aduce. Și Noi suntem îndeajuns ca socotitori.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:47]

6. Allah Preaînaltul este Unic în Sinele Său Divin, în Atributele și Acțiunile Sale, iar El posedă perfecțiunea completă în toate aceste aspecte. Tot ceea ce doreşte să se întâmple se întâmplă, iar ceea ce El nu doreşte să se întâmple nu se va întâmpla vreodată. Allah Cel Atotputernic spune:

„Allah! Nu există altă divinitate demnă de adorare în afară de El! Ale Lui sunt Numele cele mai frumoase!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 20:8]

Allah Cel Atotputernic spune, de asemenea:

„Făcătorul Cerurilor şi al Pământului. El a făcut pentru voi soațe din voi înșivă (din specia voastră) şi (a făcut) dobitoacele perechi (perechi - masculi şi femele - pentru diferite specii de animale). Prin aceasta vă înmulțește. Nu este nimic asemenea cu El (nu are nimeni Calitățile Sale). El este As-Samī‘ (Cel Care aude toate), Al-Basīr (Atoatevăzătorul).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 42:11]

Allah Preaînaltul posedă Nume şi Atribute care indică Perfecțiunea şi Măreția Sa, iar noi nu le vom expune aici, deoarece există multe cărți dedicate acestui subiect pe care cei care doresc să îl aprofundeze sunt invitați să le citească. Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că Numele și Atributele lui Allah Preaînaltul nu se limitează la cele pe care le cunoaștem. Profetul Mohammed () a spus:

„Celui care spune atunci când este afectat de anxietate sau suferință: «Allāhumma innī ‘abduk ibnu ‘abdik, ibnu ’amatik, nāsīati bi-Yadik, mādin fiyya hukmuk, ‘adlun fiyya qadā’uk, as’aluka bikulli Ismin huwa Lak, sammaita bihi Nafsak, aw anzaltahu fi kitābika, aw ‘allamtahu ahadan min khalqika, aw asta’tharta bihi fi ‘ilmi al-ghāybi ‘indaka, an taj‘ala al-Qur’ana rabī‘a qālbi, wa nūra sadrī, wa jilā’a huznī wa-dhahāba hammi» (O, Allah, eu sunt robul Tău, fiul robului Tău, fiul roabei Tale, fruntea mea este în Mâna Ta, urmez Hotărârea Ta şi Porunca Ta este întotdeauna dreaptă. Te rog cu fiecare dintre Numele care Îţi aparţin Ţie pe care Singur le-ai numit, sau pe care le-ai revelat în Cartea Ta, sau pe care le-ai dezvăluit oricăreia dintre creaţiile Tale, sau pe care le-ai păstrat în ştiinţa celor nevăzute, care Îţi aparţine Ţie în mod exclusiv, să faci Coranul o împrospătare pentru inima mea, şi lumina pieptului meu, şi o îndepărtare a durerilor mele şi o eliberare a anxietăţii mele!), Allah îi va înlocui anxietatea și suferința cu o fericire constantă.” (Ahmad)

Numele şi Atributele lui Allah Preaînaltul nu sunt asemeni celor ale creaţiei Sale. De exemplu, Allah Cel Atotputernic există, însă Existenţa Sa nu este asemeni existenței creaturilor Sale, Allah Cel Atotputernic aude, însă Auzul Său nu este asemeni auzului creaturilor Sale, Allah Cel Atotputernic vede, însă Vederea Sa nu este asemeni vederii creaturilor Sale, iar același lucru este valabil în cazul tuturor Numelor și Atributelor Sale. Allah Preaînaltul spune în acest sens:

„El ştie ce se află în faţa lor şi ceea ce se află în urma lor, în vreme ce ei nu-L cuprind cu ştiinţa.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 20:110]

El, Preaînaltul, se află deasupra limitelor înțelegerii umane. Allah Cel Atotputernic spune:

„Privirile nu-L ajung (privirile oamenilor în această lume), însă El prinde toate privirile (nu-I este ascunsă şi nevăzută privirea niciunei fiinţe). El este Al-Latīf (Cel mai Blând cu robii Săi), Al-Khabīr (Atoatecunoscător al tuturor lucrurilor)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 6:103]

Având în vedere că oamenii au fost creați cu dorinţa înnăscută de a își pune întrebări şi de a căuta să afle esența tuturor lucrurilor, meditarea cu privire la Existenţa lui Allah Preaînaltul şi la Măreția Sa nu contrazice credinţa, ci, în realitate, face parte din aceasta. Cu toate acestea, este contrară credinței și este interzisă meditarea la Natura lui Allah Preaînaltul, deoarece aceasta depășește limitele înțelegerii umane. Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:

„Câțiva dintre companionii Profetului () au mers la el și i-au spus: «Cu adevărat, câteodată ne vin în minte lucruri despre care niciunul dintre noi nu ar îndrăzni să vorbească.» El (Profetul Mohammed - ) i-a întrebat: «Chiar vă vin în minte astfel de lucruri?», iar ei i-au răspuns: «Da!» Atunci, el () le-a spus: «Aceasta este o manifestare a credinţei.»” (Muslim)

Aceste gânduri provin de la Şeitan, care face tot ce îi stă în putere pentru a îi îndepărta pe oameni de credinţa lui Allah Preaînaltul, după cum a promis. Allah Cel Atotputernic spune:

„Şi el (Iblis) a mai zis: «Îl vezi pe acela pe care l-ai cinstit mai mult decât pe mine? (De ce l-ai cinstit mai mult pe el decât pe mine şi mi-ai poruncit să mă prosternez dinaintea lui?) Dacă Tu îmi vei da răgaz până în Ziua Învierii, îi voi aduce pe toţi urmașii lui sub stăpânirea mea (ispitindu-i), în afară de puțini (dintre ei) (cei evlavioși şi devotaţi cu adevărat).»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:62]

Acestea fac parte dintre ispitele și capcanele lui Şeitan, pe care Trimisul lui Allah () le-a explicat și de care trebuie să ne ferim. Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:

„Un bărbat s-a dus la Profet () şi i-a spus: «O, Trimis al lui Allah, câteodată îmi vin în minte lucruri despre care aş prefera să fiu aruncat din Ceruri decât să vorbesc.» Profetul Mohammed () i-a spus: «Allahu Akbar (Allah este Prea Măreţ)! Allahu Akbar (Allah este Prea Măreţ)! Allahu Akbar (Allah este Prea Măreţ)! Al-hamdu Lillah (Toată slava și mulțumirile I se cuvin lui Allah), Care a respins viclenia tentantă a lui Șeitan!»” (Ahmad și Abu Dawud)

Atunci când Şeitan încearcă să ne tenteze cu întrebări ale căror răspunsuri depășesc limitele intelectului nostru, trebuie să urmăm sfatul Trimisului lui Allah (), care a spus:

„Oamenii nu vor înceta să își pună întrebări până când se vor întreba: «Allah a creat toate lucrurile, însă, cine L-a creat pe Allah?» Acela care se află în această situație trebuie să spună: «Cred în Allah!»” (Muslim) 

Trimisul lui Allah () a explicat cum putem scăpa de astfel de gânduri spunând:

„Șeitan vine la unul dintre voi și îl întreabă: «Cine a creat cutare și cutare?», până când întreabă: «Cine L-a creat pe Domnul tău?» Astfel, atunci când el îi șoptește cuiva o astfel de întrebare, acesta trebuie să caute adăpost la Allah și să renunțe la astfel de gânduri.” (Al-Bukhari)

Allah Preaînaltul spune:

„Şi dacă vreodată Şeitan te îmboldește, ispitindu-te la rău, caută adăpost la Allah, căci El este Samīʻ (Cel care Aude totul), ‘Alīm (Atoatecunoscător, Omniscient).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 7:200]

 

 

 

Dovezi ale Existenței lui Allah Preaînaltul

 

Tot ceea ce există în acest Univers reprezintă o dovadă incontestabilă a Existenței unui Creator, care este Allah Preaînaltul, iar cei înzestrați cu o gândire sănătoasă şi o natură înnăscută pură înţeleg în mod perfect această realitate. Cei care neagă Existenţa lui Allah Preaînaltul pretind dovezi materiale ale acesteia, pe care să le poată percepe prin simțurile lor. Cu toate acestea, ei se contrazic atunci când cer dovezi materiale pentru a justifica credința și, în același timp, cred în existența unor lucruri pe care simțurile lor nu le pot percepe, dar ale căror rezultate şi efecte le pot observa. Spre exemplu, ei cred în existența forței gravitaționale fără să o poată vedea, deoarece percep efectele acesteia, așa cum este faptul că obiectele sunt atrase de Pământ. În același fel, ei cred în magnetism fără să îl poată vedea, deoarece percep efectele acestuia, așa cum este faptul că obiectele se atrag între ele. De asemenea, ei cred în intelect deşi nu îl pot vedea, însă cunosc efectele sale!

Trebuie menționat faptul că, de multe ori, simțurile pot da o percepție falsă a realității, însă aceasta este imediat corectată de rațiunea noastră. De exemplu, avem impresia că un baston care este scufundat în apă este rupt, chiar dacă nu este așa, iar două linii paralele privite de la o anumită distanţă par să se întâlnească. În plus, avem senzația că stăm cu capul în sus, indiferent dacă ne aflăm la Polul Nord, la Polul Sud sau la Ecuator. Acest tip de iluzii ne arată în mod clar că, fără intelect, simțurile noastre ne pot induce în eroare. Așadar, au dreptate acești oameni atunci când limitează toate cunoștințele la cele percepute de simțuri? Este logic să refuze să creadă în Allah din cauza faptului că simțurile lor nu pot percepe Existența Sa, în ciuda faptului să, în același timp, cred în tot felul de lucruri pe care nu le pot vedea datorită efectelor acestora? Solicitarea dovezilor materiale pentru a crede în Existenţa lui Allah Preaînaltul i-a îndepărtat pe mulţi oameni de Calea cea Dreaptă a cunoașterii lui Allah Preaînaltul prin intermediul meditării la Semnele și Creația Sa. Allah Cel Atotputernic spune:

„Şi Faraon a zis: «O, Haman, durează-mi mie un turn (palat înalt), poate că eu voi ajunge la cărări, ~ La cărările Cerurilor, astfel încât să-L văd pe Dumnezeul lui Moise (și să-L întreb despre trimiterea lui), căci eu îl socotesc pe el (pe Moise) mincinos!...» Astfel i s-a împlinit lui Faraon fapta sa cea rea şi a fost el abătut de la drum. Însă vicleşugul lui Faraon nu a fost decât întru pierdere.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 40:36-37]

Această atitudine nu a fost limitată la o anumită perioadă de timp, ci a fost o caracteristică a tuturor necredincioșilor și a celor care au respins religia din cauza ignoranţei lor, după cum spune Allah Preaînaltul:

„Au zis cei care nu ştiu (politeiştii din tribul Quraiș): «De-ar vorbi Allah cu noi sau de ne-ar veni vreun semn!» Aşa au spus şi cei de dinaintea lor, cuvinte semănând cu ale lor. Inimile (în anumite contexte - cum este şi cel de faţă – inima are sensul de «minte, rațiune») lor seamănă. Şi Noi am adus semne limpezi pentru cei care vor să creadă neclintit.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:118], sau din cauza aroganţei lor, după cum spune Allah Cel Atotputernic:

„Aceia care nu nădăjduiesc în întâlnirea cu Noi (în întâlnirea cu Allah în Ziua Învierii) zic: «Dacă ni s-ar trimite nouă îngeri sau dacă L-am putea vedea pe Domnul nostru!» Însă ei sunt prea trufași şi se poartă cu semeție mare. ~ Iar în Ziua când îi vor vedea pe îngeri (când vor muri sau în Ziua Învierii), nu va fi veste bună atunci pentru al-mujrimûn (nelegiuiții, politeiştii, necredincioşii) şi (îngerii) vor zice: «Este o barieră impusă (vouă tuturor) (care vă opreşte să intrați în Paradis; aceasta este o expresie pe care o foloseau arabii păgâni pentru a opri pe confrații lor de la săvârșirea unor lucruri rele, îndeosebi de la săvârșirea unor incursiuni în luna oprită - Muharram)!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 25:21-22], sau din cauza nedreptății lor, așa cum a fost cazul evreilor, după cum spune Allah Preaînaltul:

„Şi (aduceți-vă aminte) când aţi zis voi: «O, Moise! Nu te vom crede până nu-L vom vedea pe Allah deslușit.» Şi trăsnetul s-a abătut asupra voastră (şi v-a ucis), în vreme ce voi priveați.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:55]

 

Printre dovezile Existenței lui Allah Preaînaltul, se numără următoarele:

Concluziile unei gândiri sănătoase: omul cu o gândire sănătoasă şi o natură înnăscută pură ştie cu certitudine că niciun lucru nu poate exista fără un creator şi că fiecare cauză are un efect. De exemplu, dacă intrăm într-o încăpere şi vedem o masă, deducem în mod inevitabil că acea masă a fost făcută de către cineva și că ea nu a intrat singură în acea încăpere, ci a adus-o cineva. Datorită naturii sale sănătoase, un beduin din deșert a perceput acest principiu, iar atunci când cineva l-a întrebat cum L-a cunoscut pe Domnul său, el a răspuns instinctiv:

„Excrementele indică prezenţa unei cămile și urmele de paşi indică prezența unui trecător. Cum rămâne atunci cu noaptea întunecată, ziua liniștită, cerul înstelat, pământul și drumurile lui, oceanele și valurile lor imense? Nu indică acestea Existența Celui Al-Latīf (Subtil, Binevoitor), Al-Khabīr (Atoateștiutor)? Bineînțeles că da! Jur pe Domnul meu că acestea indică Existența Sa și Capacitatea Sa de a crea din nimic, fără a se inspira după un model prestabilit!”

 

Versetele Nobilului Coran: numeroase versete coranice încurajează observarea Universului care ne înconjoară şi meditarea la diferitele creaturi care se află în el, deoarece acestea nu lasă loc de îndoieli cu privire la Existența Celui Care le-a creat și le guvernează. Allah Preaînaltul spune:

„Spune (o, Mohammed): «Priviți (chibzuiți) la cele care sunt în Ceruri și pe Pământ (la semnele din Cer și de pe Pământ care dovedesc unicitatea și puterea Lui)!» Însă nici ayat (dovezi, evidenţe, versete, lecţii, semne, revelaţii etc.) și nici prevenitorii (Trimișii care au avertizat) nu sunt de ajuns (nu folosesc) pentru un neam (al celor) care nu cred!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 10:101]

1. Acest Univers este o lucrare de o perfecțiune uluitoare care dă dovadă de o măiestrie deconcertantă: planetele și corpurile cerești sunt organizate într-un mod atât de riguros încât, dacă numai unul dintre ele ar ieşi de pe orbita lui, s-ar produce o catastrofă de o amploare cunoscută doar de către Allah Preaînaltul. Așadar, Cine le-a menținut și le-a făcut să se miște într-un sistem perfect de la începutul creației și până în zilele noastre? Allah Preaînaltul spune:

„El a creat Cerurile fără stâlpi pe care voi să-i puteţi vedea și a aruncat (înfigând) în pământ munți trainici, pentru ca el să nu se clatine cu voi și a risipit pe el tot felul de vietăți (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 31:10]

De asemenea, Allah Cel Atotputernic spune:

„Aduceți, aşadar, slavă lui Allah, când vine seara pentru voi şi când vă treziți dimineaţa (îndeosebi seara şi dimineaţa)! ~ Slavă Lui în Ceruri şi pe Pământ - atât înainte de asfințit, cât şi când sunteţi în mijlocul zilei (aduceți-I Lui laudă în permanență)! ~ El îl scoate pe cel viu din cel mort şi-l scoate pe cel mort din cel viu. El dă viaţă pământului, după moartea lui (după ce a fost uscat). Şi tot astfel veţi fi şi voi scoși (din mormintele voastre). ~ Printre Semnele Lui (printre dovezile Puterii Sale este acela) că El v-a creat pe voi din țărână (este vorba de Adam, pacea fie asupra sa!) și apoi iată-vă pe voi oameni care v-ați răspândit (pe Pământ). ~ Și printre Semnele Lui (este acela) că El v-a creat din voi înșivă (din specia voastră) soațe, pentru ca voi să trăiți în liniște împreună cu ele. Și El a pus între voi dragoste și îndurare și întru aceasta sunt semne pentru un neam (de oameni) care chibzuiesc. ~ Și printre Semnele Lui sunt crearea Cerurilor și a Pământului și deosebirea limbilor voastre și a culorilor voastre. Întru aceasta sunt semne pentru cei care știu (cei care au știință, învățătură). ~ Și printre Semnele Lui sunt somnul vostru în timpul nopții și în timpul zilei și căutarea de către voi a Harului Său. Întru aceasta sunt semne pentru un neam (de oameni) care aud. ~ Și printre Semnele Lui este (acela) că El vă arată vouă fulgerul, cu teamă (de trăsnet) și cu nădejde (în ploaie), și că pogoară apă din Cer, cu care învie Pământul, după moartea lui (după ce a fost uscat). Întru aceasta sunt semne pentru un neam (de oameni) care pricep. ~ Și printre Semnele Lui este (acela) că Cerul și Pământul există prin Porunca Sa (Cerul și Pământul sunt și rămân așa cum sunt prin Voința Sa), iar dacă vă va chema pe voi cu o chemare (Sunetul de trâmbiță.), veți ieși voi din pământ (din mormintele voastre). ~ Ai Lui sunt cei din Ceruri şi de pe Pământ şi toţi Îi sunt Lui supuși. ~ El este Cel care creează prima oară făpturile și apoi le face din nou (în Ziua Învierii) – și aceasta este și mai ușor pentru El (decât prima creare) – și a Lui este pilda cea mai înaltă, din Ceruri și de pe Pământ și El este Al-‘Azīz (Cel Atotputernic, Omniscientul), Al-Hakīm (Preaînțeleptul).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 30:17-27]

În plus, Allah Preaînaltul spune:

„(...) (El a creat) Soarele, Luna şi stelele supuse Poruncii Sale. Şi nu este decât a Lui înfăptuirea şi stăpânirea (El a creat toată făptura). Binecuvântat este Allah, Domnul lumilor!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 7:54]

2. Omul este, de asemenea, o minune a creației prin constituția sa și prin potențialul și aptitudinile pe care Allah Preaînaltul i le-a acordat. Allah Preaînaltul spune:

„Pe Pământ se află semne (dovezi ale Atotputerniciei şi a Unicității lui Allah) pentru cei care cred cu putere, ~ Ca şi voi înșivă. Voi nu vedeți?” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 51:20-21]

3. O altă minune a creației sunt animalele, pe care omul le exploatează obținând de la ele alimente, băutură, îmbrăcăminte şi un mijloc de transport. Allah Preaînaltul spune:

„Aveţi voi o pildă şi la vite (cămile, bovine, oi şi capre). Noi vă dăm să beţi din ceea ce se află în burțile lor, între murdărie (resturile de mâncare din burțile vitelor, rămase după procesul de asimilare a substanțelor nutritive) şi sânge: un lapte curat (lipsit de culoarea sângelui şi de mirosul murdăriei), ce place celor care-l beau. ~ Iar din roadele curmalilor şi ale viței de vie luaţi băutura îmbătătoare (acesta este primul verset revelat referitor la băuturile alcoolice; ulterior, în perioada medinită, au fost revelate mai multe versete, ajungând la interzicerea totală a consumului de băuturi alcoolice) şi venit bun (curmalele şi strugurii), iar întru aceasta este un semn pentru un neam (de oameni) care pricep. ~ Şi (iată ce) le-a revelat Domnul tău albinelor: «Faceţi-vă case în munţi, în pomi şi în ceea ce ei făuresc! ~ Apoi mâncaţi din toate roadele şi urmaţi căile uşoare ale Domnului vostru!» Din burțile lor iese o băutură cu felurite culori, în care este leac pentru oameni. În aceasta este cu adevărat un semn pentru un neam (de oameni) care chibzuiesc!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 16:66-69]

4. O altă minune a creației sunt plantele, copacii şi semințele în diferitele lor forme şi culori, de care oamenii beneficiază sub formă de alimente, băutură, umbră şi medicamente. Allah Preaînaltul spune:

„El este Cel care a întins Pământul şi a aşezat pe el munţi şi râuri. Şi din toate roadele a făcut pe el câte o pereche (adică două soiuri sau o pereche alcătuită din mascul şi femelă). El lasă ca noaptea să acopere şi să ascundă ziua. În acestea sunt semne pentru cei care cugetă. ~ Iar pe Pământ sunt parcele învecinate şi grădini de viță de vie, de grâne, de palmieri în tufe şi câte unul de la o rădăcină, udate de la o singură apă (apă de ploaie sau apă de râu). Şi le-am făcut Noi pe unele mai bune decât altele la mâncare (ele se deosebesc ca mărime, aspect, miros, gust etc., cu toate că sunt cultivate pe acelaşi pământ şi udate cu aceeaşi apă). În acestea sunt semne pentru un neam (de oameni) care pricep.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 13:3-4]

5. De asemenea, diferitele creaturi de diferite feluri și forme care populează Pământul. Allah Preaînaltul spune:

„Allah a creat toate vietățile din apă (dintr-o picătură de lichid seminal sau din apă, în general) şi unele dintre ele merg pe burtă (târâtoarele), altele merg pe două picioare şi altele merg pe patru (picioare). Allah creează ceea ce voieşte El şi Allah este cu putere peste toate.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 24:45]

6. Organizarea uimitoare şi armonia dintre toate elementele creaţiei, care asigură continuitatea vieţii și a echilibrului în acest Univers. Allah Preaînaltul spune:

„El a creat Cerurile fără stâlpi pe care voi să-i puteţi vedea și a aruncat (înfigând) în pământ munți trainici, pentru ca el să nu se clatine cu voi și a risipit pe el tot felul de vietăți. Și am coborât Noi din Cer ploaia și am făcut să crească pe el perechi de plante folositoare de tot felul. ~ «Aceasta (ceea ce a fost pomenit din Ceruri și de pe Pământ) este Înfăptuirea lui Allah! Arătați-mi mie ce au creat aceia pe care (i-ați luat) în locul Lui! (făcându-i asociați ai Lui și adorându-i) Însă cei nelegiuiți sunt în rătăcire învederată.»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 31:10-11]

7. Minunata modalitate prin care sunt asigurate mijloacele de subzistență ale tuturor creaturilor. Allah Preaînaltul spune:

„Şi nu este viețuitoare pe Pământ a cărei hrană să nu fie în Grija lui Allah. El ştie locul ei de sălaș şi locul în care ea va muri. Totul este într-o Carte deslușită (Tablele păstrate).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 11:6]

De asemenea, Allah Preaînaltul spune:

„Şi câte vietăți sunt care nu poartă hrana lor (din cauză că ele sunt prea slabe, nu-şi pot căra şi depozita hrana)! Allah le hrănește şi pe ele (şi vă hrănește) şi pe voi! El este As-Samī‘ (Cel care aude toate), Al-‘Alīm (Atoateștiutorul, Omniscientul).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 29:60]

Allah Preaînaltul ne-a informat că toate chestiunile din acest Univers au fost create în perechi: Cerul şi Pământul, noaptea şi ziua, moartea şi viaţa, fericirea şi tristețea, Soarele şi Luna, mişcarea şi imobilitatea, căldura şi frigul, binele şi răul, credinţa şi necredinţa. Același lucru este valabil în cazul tuturor plantelor și animalelor, precum și în al tuturor celorlalte lucruri, atât cele pe care le cunoaștem, cât și cele pe care nu le cunoaștem. Allah Preaînaltul spune:

„Şi din fiecare lucru Noi am creat perechi. Poate că voi vă veţi lăsa îndemnați!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 51:49]

Reflectarea la aceste creaturi se numără printre modalitățile care ne permit să Îl cunoaștem pe Creator, fiind un atribut al savanților, al învățaților și al oamenilor dotați cu intelect. Allah Preaînaltul spune:

„Oare nu vezi că Allah a făcut să coboare din Cer apă şi că Noi am făcut apoi să iasă la iveală roade cu felurite culori şi că în munţi sunt dâre albe şi roșii, cu felurite culori, şi stânci foarte negre?! ~ Tot astfel sunt şi printre oameni şi viețuitoare (toate viețuitoarele de pe Pământ, în afară de om şi de vite) şi vite (cămilele, bovinele, ovinele şi caprinele) cu felurite culori (diferite). Singurii ce se tem de Allah sunt învăţaţii dintre robii Săi. Dar Allah este ‘Azīz (Invincibil, Atotputernic), Ghafūr (Prea Iertător).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 35:27-28]

Allah Preaînaltul a revelat originea unora dintre creaturile care se află în acest Univers, păstrând pentru Sine cunoașterea altora dintre ele. Allah Cel Atotputernic spune:

„Mărire Celui care le-a creat pe toate perechi, din ceea ce face Pământul să crească şi din ei înşişi şi din cele pe care ei nu le cunosc!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 36:36]

Nu există nicio îndoială cu privire la faptul că există o Forţă care a creat toate aceste creaturi, le protejează și le susține. Astfel, există trei posibilități în acest sens:

Prima este aceea că Universul, cu forma sa perfectă, s-a creat pe el însuși din întâmplare, iar acest lucru este imposibil, deoarece fiecare efect are o cauză.

A doua este aceea că Universul s-a creat din unul dintre propriile sale componente, iar această posibilitate este ilogică și inacceptabilă, deoarece un obiect nu poate crea un alt obiect.

A treia este aceea că Universul, cu forma sa perfectă și tot ceea ce conține, a fost creat de către Cineva din afara lui, iar aceasta este o posibilitate rezonabilă și acceptabilă. Acest Creator este Allah Preaînaltul, Domnul Universului, iar monoteiștii cred în Existența Sa în acest Univers, în timp ce ateii rămân împotmoliți în îndoieli și incertitudini. Allah Cel Atotputernic spune:

„Oare au fost ei creați de nimeni sau ei sunt creatorii? ~ Sau au creat ei cerurile şi Pământul? Nu, ei nu cred cu convingere. ~ Sau sunt ei comorile Domnului tău? Sau sunt ei stăpâni?” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 52:35-37]

 

● Firea înnăscută a fiinţei umane, care simte și recunoaște Existența Creatorului său şi al Universului în care trăiește. Aceasta este ceea ce oamenii de știință numesc „instinct religios”. Allah Preaînaltul spune:

„Ridică-ți fata ta spre religia cea adevărată (îndreaptă-te cu toată ființa ta către religia monoteistă a islamului)! Această (religie) este firea (creată de) Allah (ea reprezintă religia care se potrivește cu natura omului și după care Allah l-a creat pe om și prin urmare împlinește fericirea și demnitatea lor), după care El i-a creat pe oameni. Nu există schimbare în creația lui Allah (nu poate nimeni să schimbe religia lui Allah). Aceasta este religia cea dreaptă, dar cei mai mulţi oameni nu ştiu.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 30:30]

Profetul Mohammed () a spus:

„«Fiecare copil se naște cu înclinația naturală de a I se supune lui Allah (fitrah), (adică, de a fi musulman), însă, mai apoi, părinții lui îl fac evreu, creștin sau zoroastrian, la fel cum un animal dă naștere unui pui perfect. Oare găsiți vreun defect (membru amputat) la el?» Apoi, Abu Hurairah a recitat: « (...) Această (religie) este firea (creată de) Allah (ea reprezintă religia care se potrivește cu natura omului și după care Allah l-a creat pe om și prin urmare împlinește fericirea și demnitatea lor), după care El i-a creat pe oameni. Nu există schimbare în creația lui Allah (nu poate nimeni să schimbe religia lui Allah). Aceasta este religia cea dreaptă, dar cei mai mulţi oameni nu ştiu.» [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 30:30](Convenit)

Chiar dacă oamenii s-au abătut de la această înclinație naturală, ei continuă să caute o forță superioară căreia să i se poată adresa atunci când au nevoie de ceva sau în momentele dificile. Acest instinct se face simțit mai ales în timpul încercărilor. Atunci când o persoană care neagă existența lui Allah Preaînaltul sau este necredincioasă este afectată de o boală sau de o nenorocire, își amintește în mod inconștient de Allah Cel Atotputernic, spunând „O, Domnul meu!”, și își ridică privirea către Cer, ceea ce înseamnă că aceasta recunoaște existența unei forțe puternice, capabile să îi ușureze suferința. Allah Preaînaltul spune:

„Atunci când pe om îl lovește o nenorocire, el Ne cheamă pe Noi (Îl invocă pe Allah pentru a-l izbăvi de ea), de este el culcat pe o parte, așezat jos sau în picioare. Dar după ce l-am scăpat de nenorocire, el merge mai departe, ca și cum nici nu Ne-ar fi chemat pentru nenorocirea care l-a lovit. Așa le sunt împodobite celor nelegiuiți, (faptele) pe care ei le-au săvârșit.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 10:12]

 

● Provocarea Nobilului Coran, care invită întreaga creație să creeze o ființă cu suflet, fie în mod colectiv sau individual. Allah Preaînaltul spune:

„O, voi oameni! Vi s-a dat vouă o pildă, auziți-o: «Aceia pe care voi îi chemați în locul lui Allah (idolii) nu vor putea crea nici măcar o muscă, chiar de s-ar uni ei pentru aceasta! Iar dacă musca le răpește un lucru, ei nu-l vor putea lua înapoi! Slabi sunt şi cel care cere (idolatrii) şi cel de la care se cere (idolii)!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 22:73]

Motivul acestui lucru este acela că sufletul face parte dintre lucrurile pe care numai Allah Preaînaltul le poate crea și nimeni în afară de El, Cel Atotputernic, nu cunoaște esența acestuia. Allah Preaînaltul spune:

„Te întreabă despre Duh. Spune (o, Mohammed): «Duhul este din Porunca Domnului meu!» Iar vouă nu v-a fost dată decât puțină ştiinţă (din Cunoașterea imensă a lui Allah).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:85]

Creaturile nu sunt capabile să creeze nici măcar un lucru neînsuflețit. Allah Preaînaltul spune într-un hadith Qudsi:

„Şi cine este mai nedrept decât acela care încearcă să creeze ceva asemănător creaţiei Mele? Îi provoc să încerce să creeze chiar și cea mai mică furnică, un bob de grâu sau un bob de orz!” (Al-Bukhari)

 

● Incapacitatea omului de a face orice dorește pe Pământ dovedește, de asemenea, Existența unui Creator Care gestionează acest Univers. Allah Preaînaltul spune:

„Oare nu l-ai văzut pe acela care s-a certat cu Avraam în legătură cu Existenţa Domnului său, după ce Allah i-a dat stăpânia (Nimrod, după unii comentatori; aluzie la faptul că, devenind rege, el a socotit că este atotputernic şi, în consecinţă, a tăgăduit Existenţa lui Allah)? Şi Avraam a zis: «Domnul meu este cel care dă viaţă şi ia viaţa.» Şi el i-a răspuns: «Şi eu pot să dau viaţa şi să iau viaţa!» Atunci Avraam a zis: «Allah face ca Soarele să vină de la Răsărit, deci fă-l tu să vină de la Apus!» Cel care nu credea a rămas descumpănit, căci Allah nu-i călăuzeşte pe cei nelegiuiţi.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:258]

 

● O altă dovadă a Existenței lui Allah Cel Atotputernic este Provocarea Sa adresată întregii omeniri de a crea ceva asemănător Nobilului Coran, ultima Carte Divină revelată. Această provocare va rămâne valabilă până în Ziua Învierii. Allah Cel Atotputernic spune:

„Spune (o, Mohammed): «De s-ar aduna (dacă s-ar pune de acord) oamenii şi djinnii ca să facă (ceva) ca acest Coran, ei nu vor fi în stare să facă (ceva) asemenea lui, chiar dacă îşi vor fi unul altuia ajutor!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:88]

Oricine se îndoiește de Existența lui Allah Preaînaltul sau de Profeția lui Mohammed () trebuie să accepte această provocare și să producă ceva similar Coranului. Trebuie menționat faptul că specialiștii în limba arabă și retorică, precum și cei mai elocvenți dintre oamenii care au trăit în epoca în care a fost revelat Nobilul Coran au încercat să răspundă acestei provocări, însă, în ciuda perseverenței lor, nu au putut să producă ceva asemănător. Provocarea coranică adresată necredincioșilor care pretind că Nobilul Coran este cuvântul unei ființe umane este alcătuită din mai multe etape. Allah Preaînaltul spune mai întâi:

„Sau vor zice ei: «El l-a născocit (el a născocit Coranul, care nu este de la Allah)!» Spune (o, Mohammed): «Aşadar, aduceți voi zece Sure (Capitole din Coran), asemeni lui, născocite (de voi) şi chemaţi pe cine puteţi, afară de Allah, dacă sunteţi voi întru dreptate!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 11:13]

Apoi, Allah Preaînaltul spune:

„Iar dacă vă îndoiți de cele pe care le-am pogorât Robului Nostru (Mohammed), aduceți o Sură asemenea lui (asemenea Surelor Coranului) şi chemaţi martorii voştri cei afară de Allah (adică sprijinitorii şi adepţii voştri care credeţi că vă pot ajuta să faceţi o singură sură asemănătoare cu cele ale Coranului), dacă sunteţi sinceri!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:23]

Acest Coran este Cuvântul revelat al lui Allah Preaînaltul şi nu o născocire. Allah Cel Atotputernic spune:

„Acest Coran nu poate să fie nicicum născocit, fără de Allah (este revelat de Allah şi nu poate fi creat de om, având în vedere inimitabilitatea sa), ci este confirmarea celor de dinaintea lui şi tâlcuirea orânduielilor (ce trebuie urmate). Nu este nicio îndoială că el este venit de la Stăpânul Lumilor (nu este nicio îndoială în legătură cu faptul că el a fost revelat de Allah).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 10:37]

Dacă Nobilul Coran ar fi fost opera omului, ar fi fost găsite în el multe contradicții. Allah Preaînaltul spune:

„Oare nu cugetă ei la Coran? Dacă ar fi el de la altcineva decât de la Allah, ar găsi în el multe nepotriviri!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 4:82]

Punctul nostru de plecare pentru a vorbi despre începutul și sfârșitul creației vor fi aceste Cuvinte ale lui Allah Preaînaltul:

„Allah este Creatorul tuturor lucrurilor şi El este peste toate Chezaș! ~ El are cheile Cerurilor şi ale Pământului, iar aceia care nu cred în versetele lui Allah, aceia vor fi cei care pierd.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 39:62-63]

Prima creare a lumii vizibile

 

Dat fiind că înţelegerea şi cunoașterea omului se limitează la lumea vizibilă în care trăieşte și pe care o percepe, acesta nu are nevoie să cunoască lucrurile care se află dincolo de ea, excepție fiind cazul în care această cunoaștere îl ajută să recunoască Măreţia Creatorului său, obținând astfel Mulţumirea şi Paradisul Său. Din acest motiv, Allah Preaînaltul a trimis Mesageri (Pacea fie asupra lor!) de-a lungul timpului şi le-a revelat anumite lucruri cu privire la lumea nevăzută, a căror cunoaștere le aduce beneficii oamenilor. Dacă intelectul uman este incapabil să știe ce se petrece într-un loc de care îl separă un perete, cu atât mai puțin poate cunoaște ce se află dincolo de lumea vizibilă pe care o percepe. Allah Preaînaltul spune:

„Acela care a creat şapte Ceruri în straturi (identice, aşezate unele peste altele), fără ca tu să vezi vreo greşeală în creaţia lui Ar-Rahman (Preamilostivul). Apoi, întoarce-ţi privirea încă o dată (către Cer): «Oare vezi tu vreo crăpătură?» ~ Apoi întoarce-ţi privirea de încă două ori (una după alta): privirea ta se va întoarce la tine umilită (aflată în imposibilitatea de a găsi orice fel de greşeală) şi vlăguită.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 67:3-4]

 

Crearea Cerurilor, a Pământului şi a tot ceea ce se află între ele

Allah Preaînaltul spune:

„Şi El este cel care a făcut Cerurile şi Pământul întru adevăr. Şi în Ziua când El zice «Fii!», (orice lucru) va fi. Cuvântul Său este Adevărul şi a Lui va fi împărăţia în ziua când se va sufla în Trâmbiță (în islam, cel care va sufla în Trâmbiţă în Ziua Judecăţii de Apoi pentru a-i învia pe morți va fi Israfil). El este cunoscătorul celor nevăzute şi al celor văzute! Şi El este Al-Hakīm (Preaînțeleptul), Al-Khabīr (Atoatecunoscător al tuturor lucrurilor)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 6:73]

Câteva dintre creaturile lui Allah Preaînaltul care se află între acestea sunt următoarele:

Allah Preaînaltul spune:

„Şi Noi am făcut Cerul ca un acoperiș bine păzit (ca o boltă deasupra Pământului, care nu este afectată de niciun fel de schimbare) şi totuşi ei sunt fără băgare de seamă la minunile lui (minunile Cerului - constând în Soare, Lună şi ceilalţi aștri - orânduite perfect, ceea ce dovedește existența unui Creator Preaînțelept şi Atotputernic). ~ El este Acela care a creat noaptea (pentru odihnă) şi ziua (pentru ca oamenii să se miște şi să muncească în scopul dobândirii celor necesare vieţii), Soarele şi Luna; şi fiecare plutește pe cercul său (se rotește pe orbita sa).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:32-33]

De asemenea, Allah Preaînaltul spune:

(O, voi, necredincioşi, care negaţi Ziua Învierii) Este crearea voastră (după moarte) mai grea sau (crearea) a Cerului pe care El (Allah) l-a înălţat (deasupra voastră, fără a avea stâlpi de susținere)? ~ El a ridicat bolta lui (a Cerului) şi a desăvârşit-o, ~ Şi El a acoperit noaptea lui (a Cerului) cu întunecime (adică a făcut ca întreg Universul să se scufunde în întuneric) şi a scos la iveală (din această întunecime) ziua lui (prin atmosfera care aduce razele Soarelui, care sunt invizibile până când ating atmosfera care le transformă în lumină şi, din această cauză, în afara atmosferei, Soarele pare a fi un disc întunecat, albastru). ~ Şi după aceea, El a întins Pământul (şi i-a dat forma unui ou de struț), ~ Şi El a făcut să iasă apoi din el (din pământ) apa lui (care provine de la gazele vulcanice, care formează norii din cauza temperaturilor mai joase a straturilor mai înalte ale atmosferei, care aduc apoi ploaia, iar aceasta este apa ce se află pe Pământ şi astăzi) şi pășunea lui (adică vegetația care provine de la solul vulcanic), ~ Şi El a fixat munţii cu putere (pe Pământ, făcându-i asemeni unor țăruși, pentru a stabiliza Pământul, în ciuda vitezei mari de rotație), ~ (Toate acestea au fost făcute de Allah) Drept înzestrare şi folos pentru voi şi vitele voastre.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 79:27-33]

În plus, Allah Cel Atotputernic spune:

„Şi Noi trimitem vânturile mănoase şi trimitem apă din Cer pe care v-o dăm de băut, însă voi nu o puteţi strânge (rezervoarele ei nu sunt în mâinile voastre şi nu o puteţi crea şi coborî).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 15:22]

Există diferite tipuri de vânturi. Unele dintre ele sunt o Îndurare de la Allah Preaînaltul, după cum ni se spune în următorul verset:

„El este Cel care trimite vânturile ca vestire a Îndurării Sale (pentru a vesti ploaia adusă de norii ce sunt purtaţi dintr-un loc în altul). Apoi, după ce ele ridică nouri grei (încărcați de ploaie), îi mânăm Noi spre tărâm mort (lipsit de vegetație, din pricina uscăciunii), şi pogorâm peste el apa şi scoatem cu ea tot felul de roade. Astfel îi vom scoate Noi şi pe morți (îi vom învia în Ziua de Apoi, aşa cum am dat viaţă tărâmului mort); poate că vă va fi aminte!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 7:57]

Altele sunt o pedeapsă și o tortură. Allah Preaînaltul spune:

„Sau sunteţi voi siguri că El nu vă va întoarce (pe mare) altă dată şi nu va trimite asupra voastră vânt pustiitor şi nu vă va îneca, din cauza nemulțumirii voastre? Şi atunci nu veţi mai afla voi pe nimeni, ca ajutor împotriva Noastră!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:69]

De asemenea, Allah Preaînaltul spune:

„(...) şi să se abată asupra ei vijelie cu foc şi ea să fie mistuită (de flăcări)? (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:266]

În plus, Allah Preaînaltul spune:

„Şi, de aceea, am trimis Noi împotriva lor un vânt aprig şi geros în niște zile (opt zile şi şapte nopţi) fără de noroc (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 41:16]

Allah Cel Atotputernic a creat şapte Ceruri şi şapte Pământuri, după cum ni se spune în următorul verset:

„Allah este Cel care a creat şapte Ceruri şi tot atâtea Pământuri (şapte). Porunca Sa coboară între ele (Ceruri şi Pământ), pentru ca voi să ştiţi că Allah este cu Putere peste toate lucrurile şi că Allah cuprinde toate lucrurile cu Ştiinţa (Sa).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 65:12]

La începuturile creaţiei, Cerurile şi Pământul erau unite. Allah Preaînaltul spune:

„Oare nu văd cei care nu cred că Cerurile şi Pământul au fost împreună şi că Noi le-am despărțit şi din apă am făcut tot ce este lucru viu (adică animale şi plante; acest verset este confirmat de teoria știinţei moderne despre apariția Pământului şi a vieţii pe el)? Şi oare tot nu cred ei?” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:30]

Allah Cel Atotputernic ne-a informat cu privire la durata creării Cerurilor, a Pământului şi a tot ceea ce se află între ele spunând:

„Spune (o, Mohammed): «Oare voi nu credeţi în Acela care a creat Pământul în două zile şi Îi faceţi Lui semeni?» Acesta (Cel care a creat Pământul în două zile) este Stăpânul lumilor! ~ Şi El a pus de deasupra lui (a Pământului) munţi neclintiți şi L-a binecuvântat şi a orânduit pe el toate cele necesare pentru hrană, până la patru zile ca răspuns pentru aceia care întreabă (versetele 9 şi 10 fac referire la crearea Pământului în cursul a patru zile, în două faze: în prima fază, care a durat două zile, Allah Preaînaltul a creat Pământul în forma sa inițială, iar în cea de a doua fază, care a durat alte două zile - în total patru zile, a împlântat în pământ munţi neclintiți, binecuvântându-l şi orânduind pe el cele necesare viețuirii). ~ Apoi s-a întors către Cer - care era un fum (adică nu era compact, ci semăna cu fumul, datorită stării sale gazoase) - şi i-a zis lui şi Pământului: «Veniți amândouă, de voie sau fără de voie!» Şi au răspuns ele: «Venim, supunându-ne de bunăvoie!» ~ Şi le-a hotărât El să fie şapte Ceruri, în două zile, şi a orânduit fiecărui Cer menirea sa (stabilind îngerii şi creaturile care se află în ele). Şi am împodobit Noi Cerul cel mai de jos cu candele (cu stele semănând cu niște lămpi) şi strajă (împotriva diavolilor, ca să nu afle știrile Lui). Aceasta este orânduiala Celui Al-ʻAzīz (Invincibilul, Cel Atotputernic), Al-ʻAlīm (Atoatecunoscătorul).[Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 41:9-12]

 

Crearea îngerilor

Îngerii (Pacea fie asupra lor!) sunt o creaţie a lui Allah Preaînaltul, iar El i-a creat din lumină, după cum a spus Trimisul Său ():

„Îngerii au fost creați din lumină, djinnii au fost creați dintr-o flacără fără fum, iar Adam a fost creat din ceea ce v-a fost descris (din argilă).” (Muslim)

Allah Preaînaltul i-a creat pentru a îndeplini anumite sarcini. El, Cel Atotputernic, spune:

„Şi nu este niciunul printre noi care să nu aibă un loc cunoscut (spun îngerii care nu ies din Porunca şi ascultarea lui Allah)! ~ Noi suntem aranjați în rânduri (în ceea ce priveşte slujirea lui Allah) ~ Şi noi suntem cei care aducem laudă.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 37:164-166]

Allah Preaînaltul a menționat numele câtorva dintre ei, așa cum sunt Jibril (Gavriil), Mikail (Mihail) sau Israfil (Rafael) – pacea fie asupra lor:

„Acela care este dușman al lui Allah, al îngerilor Săi şi al Trimișilor Săi, al lui Gavriil şi al lui Mihail (să ştie că) Allah este duşmanul necredincioşilor!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:98]

Jibril (Gabriel, pacea fie asupra sa!) a fost îngerul însărcinat cu aducerea Revelației pe care Mesagerii (Pacea fie asupra lor!) o transmiteau popoarelor lor. Allah Preaînaltul spune:

„Iar el (Coranul, conţinând povestirile la care s-au făcut referiri) este o Revelație de la Stăpânul lumilor. ~ A coborât cu el Duhul cel credincios (duhul cel demn de încredere, adică Jibril, îngerul care a adus Revelația) ~ Peste inima ta (o, Mohammed), pentru ca tu să fii dintre prevenitori (dintre cei care avertizează despre Pedeapsa lui Allah).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 26:192-194]

Mikail (Mihail, pacea fie supra sa!) este îngerul însărcinat cu ploaia şi vegetația, iar Israfil (Pacea fie asupra sa!) este îngerul însărcinat cu suflarea în Trâmbiţă în Ziua Învierii. Atunci când va sufla în Trâmbiță pentru prima dată, toți vor fi cuprinși de teroare și panică. Allah Preaînaltul spune:

„Şi în Ziua când se va sufla în Trâmbiţă şi se vor înspăimânta cei care sunt în Ceruri și cei care sunt pe Pământ – afară de cei care va voi Allah – vor veni toţi la El umiliţi.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 27:87]

După aceea, el (Pacea fie asupra sa!) va mai sufla în Trâmbiță de încă două ori. La a doua suflare, toţi vor muri, iar la a treia toţi vor fi scoși din morminte. Allah Cel Atotputernic spune:

„Şi atunci când se va sufla în Trâmbiță, vor fi trăsniți toţi cei care se află în Ceruri şi pe Pământ, afară de cei care va voi Allah (dintre îngerii Săi apropiaţi sau dintre martori). Apoi se va sufla în ea a doua oară şi iată-i pe ei în picioare, aşteptând (sau privind).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 39:68]

Îngerul morţii şi ajutoarele sale (Pacea fie asupra lor!) se numără, de asemenea, printre aceștia. Allah Preaînaltul spune:

„El este Al-Qāhir (Stăpânul Atotputernic) peste robii Săi. Şi El trimite asupra voastră păzitori. Iar când moartea ajunge la unul dintre voi, pe acela îl iau la sine trimişii Noştri, fără să se neglijeze ceea ce li se porunceşte. ~ Apoi sunt aduşi înapoi la Allah, Stăpânul lor adevărat, căci la El este judecata (în Ziua Învierii) şi El este Cel mai grabnic dintre cei care cer socoteală.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 6:61-62]

Alții sunt îngerii care susţin Tronul lui Allah Cel Atotputernic şi cei care se află aproape de El (Pacea fie asupra lor!). Allah Preaînaltul spune:

„Mesia nu se va dezice (nu va fi într-atât de arogant încât să nu se supună Poruncilor Lui) niciodată de a-i fi rob lui Allah şi nici îngerii apropiaţi, iar pe aceia care se dezic de slujirea Lui şi se arată trufași îi va aduna la El laolaltă.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 4:172]

Unii îngeri sunt responsabili de Paradis, iar alţii (Pacea fie asupra lor!) de Iad. Allah Preaînaltul spune:

„O, voi, cei care credeţi! Protejaţi-vă pe voi şi familiile voastre (prin ascultarea lui Allah) de un Foc (Iadul) al cărui combustibil sunt oamenii şi pietrele, peste care sunt (stabiliți) îngeri aspri şi severi (a căror datorie este să îi chinuie pe locuitorii Focului); ei nu se răzvrătesc împotriva lui Allah în ceea ce El le porunceşte, ci ei fac ceea ce li se porunceşte.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 66:6]

Alți îngeri (Pacea fie asupra lor!) sunt însărcinați cu protejarea oamenilor. Allah Preaînaltul spune:

„El (omul) are îngeri care-l însoţesc unul după altul, înaintea lui şi în urma lui, care îl veghează din Porunca lui Allah (aud ceea ce spune şi văd ceea ce face, bun sau rău) (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 13:11]

Alți îngeri sunt cei care înregistrează faptele oamenilor (Pacea fie asupra lor!). Allah Preaînaltul spune:

„Şi, cu adevărat, peste voi sunt desemnați (îngeri) veghetori, ~ Scribi nobili care scriu (înregistrând faptele bune şi rele ale oamenilor). ~ Ei ştiu tot ceea ce faceţi voi.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 82:10-12]

Allah Preaînaltul i-a creat pe îngeri pentru ca aceștia (Pacea fie asupra lor!) să Îl adore. El, Cel Atotputernic, spune:

„Ai Lui sunt cei din Ceruri şi de pe Pământ. Iar aceia care sunt lângă El (îngerii) nu se socotesc prea mari pentru a-L adora şi nici nu ostenesc ei (pomenindu-L şi slujindu-L). ~ Ei Îi aduc laudă noaptea şi ziua fără să se domolească (fără să obosească).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:19-20]

Nimeni nu cunoaşte numărul exact al îngerilor în afară de Allah Preaînaltul, după cum spune chiar El, Cel Atotputernic:

„(...) Şi nimeni nu ştie (numărul lor) soldaţii (adică îngerii) Domnului tău în afară de El. Şi acesta (Iadul) nu este decât o aducere-aminte (avertizare) pentru oameni.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 74:31]

Cei care doresc să știe mai multe cu privire la acest subiect sunt invitați să apeleze în acest sens la cărțile care se ocupă în mod specific de îngeri și de funcțiile lor (Pacea fie asupra lor!) în conformitate cu Nobilul Coran și Sunnah autentică.

  

Crearea djinn-ilor

Djinnii aparţin lumii nevăzute, iar Allah Preaînaltul i-a creat pentru ca aceștia să Îl adore doar pe El. Allah Cel Atotputernic spune:

„Eu nu i-am creat pe djinni şi oameni decât pentru ca ei să Mă adore. ~ Eu nu voiesc de la ei întreținere şi nici nu voiesc ca ei să Mă hrănească pe Mine. ~ Ci Allah este Ar-Razzāq (Întreținătorul, Îndestulătorul), Stăpânul puterii, Al-Matīn (Cel Statornic).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 51:56-58]

Aceștia au aceleași obligații pe care le au și ființele umane. Allah Preaînaltul spune:

„Şi (adu-ţi aminte) când am abătut Noi către tine (o, Mohammed) o ceată de djinni ca să asculte Coranul (a fost relatat că în vreme ce se întorcea la At-Taif cu trei ani înainte de hijrah, un grup de djinni l-a auzit pe Mohammed recitând Coranul în timpul rugăciunii de noapte şi a îmbrățișat imediat islamul). Şi când s-au adunat ei, au zis: «Ascultaţi cu luare-aminte!» Iar când s-a terminat (a terminat de recitat versetele), s-au întors la neamul lor ca îndemnători şi prevenitori. ~ Şi au zis ei: «O, neam al nostru! Noi am auzit o Carte, care a fost trimisă după Moise, întărind ceea ce a fost înainte de ea. Ea călăuzeşte către Adevăr şi către o Cale Dreaptă (islamul).»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 46:29-30]

Allah Preaînaltul i-a creat pe djinni din foc. El, Cel Atotputernic, spune:

„El l-a creat pe om din lut (referire la crearea lui Adam), asemenea oalelor. ~ Şi l-a creat pe djinn din foc curat, fără fum.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 55:14-15]

De asemenea, Allah Preaînțeleptul spune:

„Noi l-am făcut pe om (adică pe Adam) din lut tare, provenit dintr-un nămol moale (care se poate modela sau turna pentru a-i da chip de om), ~ Iar pe djinn l-am făcut şi mai înainte (înaintea omului), din focul fierbinte.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 15:26-27]

 

Crearea lui Adam (Pacea fie asupra sa!)

Adam (Pacea fie asupra sa!) este considerat a fi tatăl întregii omeniri. Allah Preaînaltul spune:

„Şi când Stăpânul tău (Allah se adresează de aici înainte Profetului Mohammed) le-a zis îngerilor: «Voi să pun pe Pământ un înlocuitor (khalifah – are mai multe sensuri, aici, împuternicit cu autoritatea de a guverna după Legile divine)!», i-au răspuns: «Să pui pe cineva care să facă stricăciune pe el şi să pricinuiască vărsare de sânge, când noi Ţie îţi aducem slavă şi pe Tine Te venerăm cu sfințenie?» Şi a zis: «Eu ştiu ceea ce voi nu ştiţi.» ~ Şi l-a învăţat pe Adam numele tuturor lucrurilor. Apoi le-a arătat îngerilor şi le-a zis: «Vestiți-Mi Mie numele acestora, dacă voi sunteţi întru dreptate!» ~ Ei i-au răspuns: «Mărire Ţie! Nu avem știre decât de ceea ce Tu ne-ai învăţat, căci Tu eşti Al-‘Alīm (Atoatecunoscătorul, Omniscientul), Al-Hakīm (Preaînțeleptul).» ~ Şi El i-a zis: «O, Adam, vestește-le numele lor!» Şi după ce le-a vestit numele lor, le-a zis: «Nu v-am spus că Eu le ştiu pe cele tainice din Ceruri şi de pe Pământ, după cum ştiu ceea ce dezvăluiți şi ceea ce ascundeți?» ~ Şi atunci când am spus îngerilor: «Prosternați-vă dinaintea lui Adam (aici se foloseşte cu sensul de «închinare», o formă de respect pentru creaţia lui Allah)!» Şi s-au prosternat ei, în afară de Iblis (nume propriu al diavolului, conducătorul lor, unul dintre djinni), care nu a voit, ci s-a semeţit şi a rămas printre cei necredincioşi. ~ Şi zis-am Noi: «O, Adam, sălășluiește tu împreună cu soața ta în această grădină! Mâncaţi din ea pe îndestulate, ori de unde voiți, dar să nu vă apropiaţi de acest pom, pentru ca să nu fiţi dintre cei nedrepți!» ~ Şeitan i-a ademenit (să mănânce) din el (din pomul oprit) şi i-a scos pe ei de unde se aflau. Şi le-am zis lor: «Coborâți şi duşmani vă veţi fi unul altuia (voi lui Şeitan şi el vouă)! Şi veţi avea pe Pământ un sălaș şi cele trebuincioase până la un timp!» ~ Adam a primit de la Domnul său cuvinte (de inspirație, rugi cu care să-L invoce pentru a-l ierta) (cu care să se roage) şi (El) l-a iertat, căci El este At-Tawwāb (Primitorul de căință), Ar-Rahīm (Prea Îndurătorul). ~ Am zis: «Coborâți (din Rai) cu toţii (se adresează celor doi şi lui Şeitan, folosind expresia de plural «coborâți») şi când va veni pentru voi de la mine o Călăuzire (un Trimis pentru a vă transmite credinţa în Allah şi a vă călăuzi pe calea vieţii preacinstite), cei care vor urma Călăuzirea Mea nu vor avea a se teme şi nici nu se vor întrista. ~ Iar aceia care nu cred şi iau Semnele Noastre drept minciuni, aceia fi-vor părtașii Focului şi în el veşnic se vor afla.»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:30-39]

Astfel, toți oamenii sunt descendenții săi (Pacea fie asupra sa!). Allah Preaînaltul spune:

„O, voi, oameni! Fiţi cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură fiinţă (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 4:1]

Profetul Mohammed () a spus explicând aceasta:

„O, oameni! Cu adevărat, Domnul vostru este Unul Singur și părintele vostru (Adam) este unul singur. Niciun arab nu este superior în fața unui nearab și niciun nearab nu este superior în fața unui arab și nicio persoană de culoare neagră nu este superioară în fața unei persoane de culoare albă şi nicio persoană de culoare albă nu este superioară în fața uneia de culoare neagră, decât în ceea ce privește taqwa (evlavia şi conștiința de Allah).” (Ahmad)

 

Cum a fost creat Adam (Pacea fie asupra sa!)

Allah Preaînaltul a explicat faptul că l-a creat pe Adam (Pacea fie asupra sa!) din pământ. Câteodată, El, Cel Atotputernic, folosește cuvântul „praf” pentru a descrie materialul din care l-a creat, după cum putem vedea în următorul verset:

„Înaintea lui Allah, Isus este asemenea lui Adam (adică situaţia lui Isus, pe care l-a creat fără să aibă un tată, ceea ce este într-adevăr un lucru ciudat, este similară cu situaţia lui Adam, pe care l-a creat fără să aibă nici tată, nici mamă, apoi i-a zis «Fii!» şi el a fost), pe care El l-a făcut din praf şi apoi i-a zis lui «Fii!» şi el a fost.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 3:59]

Alteori, Allah Preaînaltul folosește cuvântul „lut”, câteodată moale:

„El este Acela care v-a creat din lut moale. Apoi a hotărât un termen (pentru moartea voastră) şi la el se află un (alt) termen (pentru învierea voastră) hotărât. Dar cu toate acestea, voi vă îndoiți (în privința învierii)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 6:2], iar câteodată uscat:

„Întreabă-i pe ei dacă sunt ei mai anevoie de creat decât aceia pe care Noi i-am creat! Noi i-am făcut (pe oameni) dintr-un lut uscat.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 37:11]

Alteori, Allah Preaînaltul descrie materialul ca pe un fel de „argilă”:

„El l-a creat pe om din argilă (referire la crearea lui Adam), asemenea oalelor.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 55:14], iar alteori ca pe un lut tare:

„Noi l-am făcut pe om (adică pe Adam) din lut tare, provenit dintr-un nămol moale (care se poate modela sau turna pentru a-i da chip de om).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 15:26]

Allah Preaînaltul l-a creat pe Adam (Pacea fie asupra sa!) din lut, care a trecut prin diferite etape, rămânând astfel pentru o perioadă hotărâtă de către El, Cel Atotputernic, după care i-a insuflat duhul. Allah Preaînaltul spune:

„Şi (adu-ţi aminte) când le-a zis Domnul tău îngerilor: «Eu am să fac un om din lut tare, provenit dintr-un nămol moale, ~ Iar când îl voi face şi voi sufla în el din duhul Meu, voi să cădeți dinaintea lui, prosternându-vă (în semn de salut şi nu pentru a-l adora)!» ~ Şi s-au prosternat toţi îngerii laolaltă, ~ Afară de Iblis, care s-a împotrivit să fie împreună cu cei ce s-au prosternat.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 15:28-31]

Apoi, Allah Preaînaltul a decretat ca procrearea să fie făcută dintr-o apă fără valoare (sperma). Allah Preaînaltul spune:

„Care a făcut desăvârşit tot ceea ce a creat. Aşadar, (El) a creat omul din lut (este vorba despre Adam), la început, ~ Apoi i-a făcut pe urmașii lui dintr-o apă anume fără valoare (sperma). ~ Apoi l-a plăsmuit pe el (embrionul în pântecele mamei) şi a suflat în el Duhul Său (i-a dat viață). Şi v-a dat vouă auzul, ochii şi inimile (pentru ca să percepeți cu ele Adevărul şi să fiţi călăuziţi pe Calea cea Dreaptă). Însă voi îi aduceți atât de puţin mulţumire!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 32:7-9]

Dat fiind că omul provine din praf (pământ), acesta îi va fi locul de întoarcere şi tot din el va fi scos în Ziua Învierii. Allah Preaînaltul spune:

„Din el (din pământ) v-am creat (l-am creat pe strămoșul vostru Adam), în el vă vom întoarce şi din el vă vom scoate încă o dată.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 20:55]

 

Trăsăturile fizice ale lui Adam (Pacea fie asupra lui!)

Trimisul lui Allah () l-a descris pe Adam (Pacea fie asupra sa!) spunând:

„Allah l-a creat pe Adam cu o înălţime de şaizeci de coți (aproximativ treizeci de metri) şi apoi i-a spus: «Mergi şi salută acel grup de îngeri şi ascultă răspunsul lor, deoarece acela va fi salutul tău şi cel al descendenților tăi!» Adam (a mers la îngeri și) a spus: «As-salāmu aleikum (Pacea fie asupra voastră!)» Îngerii au răspuns: «As-salāmu ‘aleika wa rahmatu Allah (Pacea şi Îndurarea lui Allah fie asupra ta!)», adăugând (la cuvintele lui Adam) «rahmatu Allah (şi Îndurarea lui Allah)». Așadar, oricine va intra în Paradis va avea aspectul lui Adam, (în ciuda faptului că) înălțimea descendenților lui Adam a continuat să scadă până în zilele noastre.” (Al-Bukhari)

 

Motivul pentru care oamenii sunt diferiți

Trimisul lui Allah () a explicat motivul pentru care fiii lui Adam se diferențiază între ei, fie în ceea ce privește culoarea, caracterul sau natura lor spunând:

„Într-adevăr, Allah Preaînaltul l-a creat pe Adam dintr-un pumn de pământ, luat de pe întreaga suprafață a Pământului, iar fiii lui Adam au apărut asemeni pământului: printre ei sunt cei cu piele roşie, neagră, albă, galbenă sau cei din rasele intermediare, cei blânzi și cei aspri, cei buni și cei răi.” (Ibn Hibban)

 

Crearea Evei, mama întregii omeniri

După ce l-a creat pe Adam (Pacea fie asupra sa!), Allah Preaînaltul a creat-o pe soţia lui, Eva, din una dintre coastele sale din partea stângă, pentru a găsi liniştea lângă ea şi pentru a putea procrea. Allah Preaînaltul spune:

„O, voi, oameni! Fiţi cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură fiinţă şi a făcut din aceasta şi pe perechea ei (din Adam a creat-o şi pe Eva) şi care a răspândit din cele două (fiinţe) mulţi bărbaţi şi femei! Fiţi cu frică de Allah în Numele căruia vă conjuraţi (unii pe alţii) şi (fiţi cu frică de ruperea) legăturilor de rudenie, căci Allah este Raqīb (Veghetor) peste voi!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 4:1]

Profetul Mohammed () a spus:

„Oricine crede în Allah și în Ziua de Apoi nu trebuie să îi facă rău vecinului său. Tratați-le pe femei în cel mai bun mod cu putinţă, pentru că ele au fost create dintr-o coastă, iar cea mai curbată parte a coastei este cea superioară. Dacă încercați să o îndreptați, se va rupe, iar dacă o lăsaţi aşa cum este, va rămâne curbată. Aşadar, tratați-le pe femei în cel mai bun mod cu putinţă!” (Al-Bukhari)

 

Locuința lui Adam şi a Evei

La început, amândoi au locuit în Paradis, însă au fost scoși din acesta din cauza păcatului comis de Adam (Pacea fie asupra sa!). Allah Preaînaltul spune:

„Şi când Noi le-am zis îngerilor: «Prosternați-vă dinaintea lui Adam (în semn de respect şi nu în semn de adorare a lui)!», s-au prosternat ei, afară de Iblis, care s-a împotrivit. ~ Atunci am zis Noi: «O, Adam, acesta vă este vrăjmaș ţie şi soaței tale. (Fiţi cu grijă) să nu vă scoată pe voi din Rai şi să fii tu nefericit (pe Pământ)! ~ El (Paradisul) este pentru tine; pentru ca să nu-ţi fie foame în el şi să nu fii gol, ~ Pentru ca să nu-ţi fie ţie sete în el şi să nu te lovească dogoarea soarelui.» ~ Şi l-a ispitit pe el Şeitan, zicându-i: «O, Adam, vrei tu să-ţi arăt pomul veșniciei (din care cel care mănâncă va fi veşnic nemuritor) şi împărăţia care nu piere?» ~ Şi au mâncat ei doi din el şi li s-a arătat goliciunea lor şi au început să coasă, pentru a se acoperi, frunze din Rai. Adam s-a revoltat, aşadar, împotriva Domnului său (încălcând porunca pe care i-o dăduse) şi a ajuns în rătăcire. ~ Apoi l-a ales pe el Domnul său, l-a iertat pe el şi l-a călăuzit. ~ El (Allah) i-a zis (lui Adam, după ce a primit căința sa): «Coborâți amândoi din el (din Paradis)! Vă veți fi toți dușmani unul altuia (voi, oamenii, între voi sau, într-o altă interpretare, oamenii și Iblis, cel care ispitește la comiterea de fapte rele)! Apoi, dacă va mai veni la voi o călăuzire din partea Mea (o Carte și un Profet), acela care va urma Calea Mea cea Dreaptă nu va rătăci și nu va fi nefericit (nici în această viață, nici în Viața de Apoi). ~ Însă acela care se va îndepărta de la Pomenirea Mea (de la Mesajul Meu) va avea parte de o viaţă grea şi în Ziua Învierii îl vom aduce pe el orb la adunare.»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 20:116-124]

 

 

 

Începuturile Profeției

 

La zece secole după Adam (Pacea fie asupra sa!) au apărut divergențele între oameni, iar Allah Preaînaltul le-a trimis Profeți (Pacea fie asupra lor!) pentru a le remedia. Ibn ‘Abbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat în acest sens:

„Între Noe şi Adam au existat zece generații care au urmat religia Adevărului. Apoi, au apărut divergențe între oameni, iar Allah le-a trimis Profeţi ca prevestitori şi prevenitori.” (Al-Hakim în Al-Mustadrak ‘ala As-Sahihain)

Primul Profet trimis omenirii a fost Noe (Pacea fie asupra sa!). Allah Preaînaltul spune:

„Noi ţi-am revelat ție după cum am revelat și lui Noe și Profeților de după el (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 4:163]

Allah Cel Atotputernic enumeră în Nobilul Coran numele câtorva dintre Profeţi şi Mesageri (Pacea fie asupra lor!) spunând:

„«Aceasta este dovada pe care am dat-o Noi lui Avraam împotriva neamului său. Noi îi ridicăm cu trepte pe cei pe care voim. Domnul Tău este Hakīm (Preaînțelept), ‘Alīm (Atoatecunoscător, Omniscient).» ~ Şi Noi i-am dăruit lui (lui Avraam, după ce a părăsit neamul său) pe Isaac şi pe Iacob (un fiu şi un nepot) şi pe amândoi i-am călăuzit - şi pe Noe l-am călăuzit Noi încă şi mai înainte - şi printre urmașii săi (ai lui Noe sau ai lui Avraam) sunt David, Solomon, Iov, Iosif, Moise şi Aaron - şi astfel îi răsplătim Noi pe cei care fac bine -; ~ Şi Zaharia, Ioan, Isus şi Elie - toţi fiind printre cei cuvioși! ~ Şi Ismail, Eliseu, Iona şi Lot (Allah enumeră în aceste versete numele a optsprezece Profeţi, dar fără a-i plasa într-o anumită ordine) - pe toţi i-am preaales Noi deasupra tuturor lumilor (semințiilor)! ~ Şi am ales Noi dintre părinţii lor şi dintre urmașii lor şi dintre fraţii lor şi i-am călăuzit Noi pe un drum drept.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 6:83-87]

De asemenea, Allah Preaînaltul spune:

„Spuneţi (Allah Preaînaltul se adresează musulmanilor): «Noi credem în Allah şi în ceea ce ne-a fost trimis nouă şi ceea ce a fost trimis lui Avraam, lui Ismail, lui Isaac, lui Iacob şi semințiilor (nepoții lui Iacob, adică descendenții fiilor săi; aceste seminții au fost în număr de douăsprezece); în ceea ce le-a fost dat lui Moise şi lui Isus şi în ceea ce le-a fost dat (tuturor) Profeţilor de către Domnul lor. Noi nu facem deosebire între ei! Noi Lui Îi suntem supuși (musulmani)!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:136]

În plus, Allah Cel Atotputernic spune:

„Şi (adu-ţi aminte) de Ismail şi de Idris şi de Dhu-l-Kifl (identificat de unii exegeți ca fiind Profetul Ezechiel) - şi toţi erau răbdători.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:85]

Au existat, de asemenea, alţi Profeţi şi Mesageri (Pacea fie asupra lor!) care nu au fost menționați în Nobilul Coran. Allah Preaînaltul spune:

„Poveștile câtorva Trimiși ţi le-am spus Noi mai înainte, iar poveștile altor Trimiși nu ţi le-am spus, şi Allah i-a vorbit într-adevăr lui Moise.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 4:164]

Allah Preaînaltul a trimis de-a lungul timpului Profeţi şi Mesageri (Pacea fie asupra lor!) pentru a îi readuce pe oameni la adorarea exclusivă a Lui, fără a Îi asocia niciun fel de parteneri. Astfel, toți Profeţii şi Mesagerii (Pacea fie asupra lor!), de la primul și până la ultimul, au avut în comun chemarea oamenilor la Unicitatea lui Allah Preaînaltul, care constă din adorarea doar a Lui în inimă, cuvânt și faptă, precum şi din abandonarea adorării oricui altcuiva în afară de El, Preaînaltul. Allah Cel Atotputernic spune:

„Noi am trimis la fiecare comunitate un Trimis (ca să le zică): «Adorați-L pe Allah și țineți-vă departe de taghūt (oricine este adorat în afară de Allah)!» Pe unii dintre ei i-a călăuzit Allah (pentru că ei au crezut în El), însă altora le-a fost hărăzită rătăcirea (necredința în diversele ei manifestări, pentru că ei i-au luat ca ocrotitori pe șeitani în locul lui Allah). Purcedeți prin lume și vedeți care a fost sfârșitul celor care i-au socotit mincinoși (pe Trimișii Noștri)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 16:36]

În ceea ce privește legislațiile și modul de efectuare al actelor de adorare, acestea au fost diferite la fiecare comunitate în parte. Astfel, ceea ce le-a fost poruncit unora nu le-a fost poruncit și celorlalte, pentru ca Allah Preaînaltul să le testeze în acest fel. El, Cel Atotputernic, spune:

„(…) Fiecăruia dintre voi Noi i-am dat o lege şi o rânduială. Dacă ar fi voit Allah, v-ar fi făcut o singură comunitate, dar El voieşte să vă încerce în ceea ce v-a dat. Deci întreceți-vă în îndeplinirea de fapte bune (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 5:48]

Ultimul Mesaj a fost cel al Profetului Mohammed (), pe care Allah Preaînaltul l-a trimis pentru toată omenirea. El, Cel Atotputernic, spune:

„Mohammed nu este tată niciunuia dintre bărbaţii voştri (Mohammed nu a avut decât fiice, căci fiii săi au murit la o vârstă foarte fragedă, iar pe Zaid l-a adoptat), ci el este Trimisul lui Allah şi încheietorul Profeţilor (în sensul că șirul Profeţilor şi Profețiilor s-a încheiat cu el, care este ultimul dintre Profeţi), şi Allah este Atoateștiutor.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 33:40]

Toţi Trimişii lui Allah (Pacea fie asupra lor!) i-au invitat pe oameni să creadă în Existența unui singure Divinități cu drept de a fi adorată, Care este Creatorul și Stăpânul tuturor lucrurilor, precum și Singurul la Care trebuie să fie căutate ajutorul și protecția. Această credinţă îi va da omului fericire și liniște sufletească și mentală. Aceasta este ceea ce i-a explicat Domnul nostru Profetului Său () spunând:

„Şi Noi nu te-am trimis (o, Mohammed) decât ca o îndurare pentru lumi (a oamenilor, a djinnilor şi a tot ceea ce există).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:107]

Pentru a ne convinge de faptul că aceia care cred în Allah Preaînaltul şi în Mesajul Lui ating adevărata fericire nu trebuie decât să examinăm situația celor care neagă existența Creatorului lor și ignoră Legea Sa. Aceștia sunt cufundați în griji, anxietate și stres spiritual, recurgând la droguri, alcool și sedative pentru a încerca să umple golul spiritual în care trăiesc. Mai grav decât atât este faptul că unii ajung chiar să se sinucidă – Allah să ne protejeze! Ei nu știu că fericirea nu se află în aceste lucruri, deoarece fericirea pe care cred că o găsesc nu poate fi decât efemeră și incompletă. Este ca și cum cineva ar bea apă sărată pentru a își potoli setea, dar el nu reușește decât să și-o sporească. Credința în Existența Creatorului Cel Atotputernic, supunerea față de El, ascultarea și smerenia înaintea Sa, precum și urmarea învățăturilor Sale sunt suficiente pentru a rezolva toate acestea și pentru a ajunge la fericirea reală și la liniștea sufletească.

 

 

 

Cine este omul?

 

Omul este ființa pe care Allah Preaînaltul a creat-o cu cea mai frumoasă înfățișare. El, Cel Atotputernic, spune:

„Cu adevărat, Noi l-am creat pe om cu cea mai bună statură (formă, cu cea mai bună sănătate mintală şi cu o natură înnăscută, care îl călăuzesc către credinţa în Allah, către dreptate, bunătate, cele mai bune maniere; de asemenea, a fost creat cu cea mai bună formă, atitudine, putere şi echilibru).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 95:4]

Allah Preaînaltul l-a format şi i-a dat o proporție armonioasă, după cum spune în următorul verset:

„O, omule! Ce te-a ademenit şi te-a făcut să îndrăznești să nu I te supui Domnului tău Cel Generos, ~ Care te-a creat pe tine, ţi-a dat o formă perfectă şi ţi-a oferit proporția cuvenită, ~ În orice formă a dorit, El te-a creat (adunat, creat, dat o formă).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 82:6-8]

Apoi, Allah Preaînaltul i-a perfecționat înfățișarea și forma. El, Cel Atotputernic, spune:

„Allah este Cel care v-a dat vouă Pământul, ca să trăiți pe el (pe care să vă stabiliți), şi Cerul, ca acoperiș (fără stâlpi, pe care să-i vedeți), şi v-a dat vouă chip - şi ce chip minunat v-a dat (fiecare membru al lui având funcția sa, de care să vă folosiţi, ca dovadă a perfecțiunii Înţelepciunii Sale)! - şi v-a înzestrat pe voi cu lucruri bune (mâncăruri şi băuturi bune). Acesta este Allah, Domnul vostru! Binecuvântat fie Allah, Stăpânul lumilor!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 40:64]

Allah Preaînaltul i-a oferit omului un statut special și l-a preferat înaintea tuturor celorlalte creaturi. El, Cel Atotputernic, spune:

„Noi i-am cinstit pe fiii lui Adam (înzestrându-i cu darul vorbirii, cu rațiune, cu capacitatea de a distinge lucrurile şi de a stăpâni peste tot ceea ce se află pe Pământ) şi i-am purtat pe ei pe uscat şi pe mare (le-am creat posibilitatea să se deplaseze pentru a-şi agonisi mijloacele de existență) şi le-am dat lor ca hrană felurite bunătăți şi i-am ales pe ei înaintea multor altora dintre cei pe care i-am creat.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:70]

Allah Preaînaltul a pus la dispoziţia omului tot ceea ce există în acest Univers. El, Cel Atotputernic, spune:

„Şi El v-a supus vouă toate cele care se află în Ceruri şi care se află pe Pământ; toate sunt de la El (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 45:13]

Omul a fost creat ca o specie diferită, iar acesta nu a rezultat din evoluția unei alte specii. Allah Preaînaltul spune:

„Care a făcut desăvârșit tot ceea ce a creat. Așadar, (Allah) a creat omul din lut (este vorba de Profetul Adam), la început.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 32:7]

Cât de mare este diferenţa dintre aceste cuvinte, care indică importanța și locul pe care omul îl ocupă în islam, şi teoriile care îl pun pe același nivel cu animalele sălbatice! Nobilul Coran nu îl descrie pe om ca pe un animal decât atunci când acesta îşi urmează propriile pasiuni şi dorinţe fără restricţii și fără să îşi folosească intelectul, auzul sau vederea pe care Allah Cel Atotputernic i le-a acordat pentru a medita la măreția Cerurilor şi a Pământului. Allah Preaînaltul spune:

„Noi am făcut pentru Gheena pe mulţi dintre djinni şi oameni (aceştia sunt cei necredincioşi dintre ei). Ei au inimi, dar nu pricep cu ele; ei au ochi, dar nu văd cu ei; ei au urechi, dar nu aud cu ele (ei nu se folosesc de simțurile cu care Allah i-a înzestrat pentru a urma Calea cea Dreaptă). Aceştia sunt asemenea dobitoacelor, ba ei sunt chiar şi mai rătăciți. Aceştia sunt nepăsători.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 7:179]

Într-adevăr, folosirea corectă a acestor simțuri pentru a medita îi conduce pe oamenii raționali către călăuzire, către cunoașterea lui Allah Preaînaltul și către credința în El, iar toate acestea sunt posibile doar prin Harul lui Allah Cel Atotputernic.

Ibn Al-Qayyim (Allah să aibă milă de el!) a spus:

„Să știți că Allah l-a ales pe om dintre toate creaturile Sale, onorându-l, preferându-l și înnobilându-l. El l-a creat pentru Sine și a creat toate celelalte lucruri pentru a fi la dispoziţia acestuia (a omului). El i-a oferit omului privilegiul de a Îl cunoaște, a Îl iubi și a se apropia de El, iar acestea sunt privilegii pe care nu le-a mai acordat niciunei alte creaturi. El a făcut ca toate cele din Ceruri şi de pe Pământ, precum şi cele ce se află între ele, să îi fie supuse omului, inclusiv îngerii Lui, care sunt cei mai apropiaţi de El din întreaga creaţie. El i-a pus pe îngeri în serviciul omului, pentru ca aceștia să îl protejeze atunci când se află în stare de veghe, când doarme, când se deplasează sau când stă pe loc. Pentru el și lui i-au fost revelate Cărţile Sale şi pentru el i-a trimis pe Mesagerii Săi, iar prin intermediul acestora lui i s-a adresat și tot lui i-a vorbit. El a ales dintre oameni un prieten apropiat și un altul căruia i-a vorbit în mod direct, iar El are, de asemenea, aleși, apropiați și învățați pe care i-a făcut destinatarii Secretelor, Înțelepciunii și Iubirii Sale. El a creat Paradisul şi Infernul pentru oameni, iar creaţia, poruncile, răsplata şi pedeapsa privesc, de asemenea, specia umană. Omul este elementul esențial al creaţiei, lui îi sunt adresate poruncile și interzicerile, iar el primește răsplățile și pedepsele.” (Madārij as-Salikin, vol. 1, p. 232)

 

Etapele creării omului

La început, omul nu era ceva demn de menționat. Allah Preaînaltul spune:

„Oare nu a existat pentru om o perioadă de timp (înainte ca sufletul să îi fie insuflat), când el nu era nimic care să fie menţionat (adică el nu exista pentru a fi menţionat)?” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 76:1]

Apoi, el a fost format dintr-o apă disprețuită. Allah Preaînaltul spune:

„Oare nu v-am creat Noi pe voi (o, necredincioşilor) dintr-o apă disprețuită (lichidul seminal)? ~ Apoi, Noi am aşezat-o într-un loc sigur (pântecele), ~ Pentru o perioadă (aceea a sarcinii, al cărei timp poate fi determinat şi cunoscut doar de Allah) determinată (şi cunoscută). ~ Şi Noi am fost Capabili (să îl creăm, să îi dăm o formă şi să îl scoatem din pântecele mamei sale viu, sub forma unui copil) şi Noi suntem Cei mai Buni în a face astfel.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 77:20-23]

Al-Ghazali (Allah să aibă milă de el!) a spus:

„Omul să mediteze la binecuvântările pe care Allah le-a revărsat asupra lui: cum l-a făcut să treacă de la umilință, lipsa de însemnătate, inferioritate și degradare la o asemenea onoare și demnitate. Astfel, acesta a fost făcut să existe după ce nu a fost nimic, i-a fost dată viața după ce a fost mort, a vorbit după ce a fost mut, a putut vedea după ce a fost orb, a devenit puternic după ce a fost slab, a dobândit cunoaștere după ce a fost ignorant, a fost călăuzit după ce a fost pierdut și a devenit bogat după ce a fost sărac. Prin urmare, acesta nu era nimic şi ce este mai prejos decât lipsa de existență!? Ce este mai neînsemnat decât nimic!? Apoi, omul a devenit ceva datorită lui Allah.” (Ihya Ulum-ud-Dīn, vol. 3, p.349)

 

Din ce a fost creat omul?

Allah Preaînaltul a clarificat faptul că omul apare ca urmare a întâlnirii apei disprețuite a bărbatului (sperma) cu aceea a femeii (ovulul). El, Cel Atotputernic, spune:

„Aşadar, lăsaţi omul (care neagă Învierea) să vadă din ce este el creat (astfel încât să înțeleagă faptul că Învierea nu este mai dificilă faţă de prima sa creare)! ~ El este creat dintr-o apă (material seminal) care țâșnește (spre uter), ~ Ieșind dintre șira spinării (a bărbatului) şi coaste (ale femeii)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 86:5-7]

De asemenea, Allah Preaînaltul a explicat că înmulțirea și procrearea ființelor umane sunt posibile datorită acestei ape. El, Cel Atotputernic, spune:

„El este Cel care i-a creat pe oameni din apă şi i-a legat prin obârșie şi prin căsătorie. Iar Domnul tău este Qadīr (Cu Putere peste toate).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 25:54]

În plus, Allah Preaînaltul a explicat că această nouă creatură se află într-un loc sigur, izolat și protejat de factorii externi până când El îi poruncește să iasă. Allah Cel Atotputernic spune:

„Oare nu v-am creat Noi pe voi (o, necredincioşilor) dintr-o apă disprețuită (lichidul seminal)? ~ Apoi, Noi am aşezat-o într-un loc sigur (pântecele), ~ Pentru o perioadă (aceea a sarcinii, al cărei timp poate fi determinat şi cunoscut doar de Allah) determinată (şi cunoscută). ~ Şi Noi am fost Capabili (să îl creăm, să îi dăm o formă şi să îl scoatem din pântecele mamei sale viu, sub forma unui copil) şi Noi suntem Cei mai Buni în a face astfel.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 77:20-23]

În plus, Allah Preaînaltul a explicat că această creatură se află în trei întunecimi și ea trece prin anumite etape până când ajunge la maturitate și vine pe lume, din Porunca lui Allah Preaînțeleptul. El, Cel Atotputernic, spune:

„(...) El vă creează în pântecele mamelor voastre, făptură după făptură (fază după fază), în trei întunecimi (pântecele, uterul şi placenta) (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 39:6]

 

Etapele dezvoltării embrionului uman

1) Prima etapă: nutfah, care este o picătură de material seminal amestecat ce rezultă ca urmare a întâlnirii și amestecării apei disprețuite a bărbatului (sperma) cu aceea a femeii (ovulul). Allah Preaînaltul spune:

„Şi că El i-a creat pe cei doi soți – bărbatul şi femeia – ~ Dintr-o nutfah (picături provenite de la ambele sexe, aflate în interiorul pântecelui), când este ea vărsată?” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 53:45-46]

În această etapă, există două posibilități: fie Allah Preaînaltul decide ca fluidul bărbatului să se amestece cu fluidul femeii şi are loc fecundarea ovulului de către spermatozoid, fie El, Cel Atotputernic, decide ca amestecarea acestora să nu aibă loc, iar spermatozoidul nu fecundează ovulul și ambele mor. Dacă are loc fecundarea, se formează această picătură de material seminal amestecat (nutfah), iar aceasta este prima etapă a dezvoltării umane. Allah Preaînaltul spune:

„Cu adevărat, Noi l-am creat pe om din nutfah (picături provenite de la ambele sexe, aflate în interiorul pântecelui) amestecată. Vrem să îl încercăm (prin poruncile şi interzicerile pe care Noi i le-am impus): astfel, Noi l-am făcut pe el cu auz (capabil să audă versetele Noastre) şi cu vedere (capabil să vadă Semnele şi Dovezile Noastre).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 76:2]

În această etapă, sunt determinate anumite atribute ale omului. Allah Preaînaltul spune:

„Blestemat să fie omul (necredincios)! Cât de necredincios (şi de nerecunoscător) este el (faţă de Allah, Domnul său)! ~ (Oare nu a văzut el) Din ce lucru El l-a creat pe el? ~ Din nutfah (o picătură de material seminal) El l-a creat pe el şi apoi l-a potrivit pe el în proporțiile cuvenite (în faze: de la o picătură de material seminal l-a transformat în ‘alaqah, apoi în mudghah, apoi în oase, apoi i-a îmbrăcat oasele cu carne, apoi a suflat spiritul în el).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 80:17-19]

De asemenea, în acest stadiu este determinat și sexul fătului, dacă acesta va fi băiat sau fată. Allah Preaînaltul spune:

„A lui Allah este Stăpânirea Cerurilor şi a Pământului. El creează ceea ce voieşte şi dăruieşte El copile cui voieşte şi dăruieşte El băieți cui voieşte, ~ Sau dă El şi băieți şi copile şi-l face sterp pe cel pe care El voieşte. El este ‘Alīm (Atoatecunoscător, Omniscient), Qadīr (Cu Putere peste toate).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 42:49-50]

În plus, Allah Cel Atotputernic spune:     

„El este Acela care vă plămădește în mitre, precum voieşte. Nu este altă divinitate demnă de adorare în afara Lui, Al-‘Azīz (Invincibilul, Cel Atotputernic), Al-Hakīm (Preaînțeleptul).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 3:6]

În această etapă, este posibil ca zigotul (ovulul fecundat) să părăsească uterul, fiind expulzat din el din decretul lui Allah Preaînaltul, dacă El decide ca acesta să nu se instaleze în uter, agățându-se de peretele lui. Allah Cel Atotputernic spune:

„Allah ştie ce poartă fiecare femeie (în pântece) şi ceea ce lipsește sau ceea ce este prea mult în pântece (dacă sarcina este mai mare sau mai mică decât trebuie) şi tot lucrul are la El măsură.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 13:8]

Allah Preaînaltul poate decide însă ca zigotul să se agațe de uter, avansând la etapa de ʻalaqah (lipitoare, ceva suspendat) și lipindu-se de peretele uterului pentru a începe să se hrănească în acest fel. Allah Cel Atotputernic spune:

„(...) Și Noi lăsăm să sălășluiască în pântece ceea ce voim Noi până la un timp hotărât (termenul nașterii); apoi vă scoatem ca prunci (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 22:5]

2) A doua etapă: ʻalaqah, care înseamnă lipitoare (mai înseamnă, de asemenea, ceva suspendat sau cheag de sânge) datorită faptului că embrionul se lipeşte de peretele uterului şi se hrăneşte cu sângele lui, asemeni lipitorilor, care se hrănesc cu sângele altor creaturi. Allah Preaînaltul spune:

„Citeşte! În Numele Domnului tău Care a creat (tot ceea ce există). ~ El l-a creat pe om din ‘alaq (cheag de sânge atârnat).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 96:1-2]

De asemenea, Allah Cel Atotputernic spune:

„Oare crede omul că va fi neglijat (fără a primi porunci şi interziceri de la Domnul său, Allah, şi fără să fie recompensat sau pedepsit pentru lucrurile obligatorii poruncite lui de către Domnul său, Allah)? ~ Oare nu a fost el o nutfah (amestec de picături) din mani (secreții provenite de la ambele sexe) eliminate? ~ Apoi el a devenit ‘alaqah (un cheag de sânge atârnat), apoi El (Allah) l-a creat (pe el) şi i-a dat (lui) înfățișare armonioasă, ~ Şi a făcut din el două sexe, bărbat şi femeie.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 75:36-39]

3) A treia etapă: mudghah, care înseamnă substanţă ca mestecată datorită faptului că în această etapă embrionul capătă aparența unei substanțe mestecate. Allah Preaînaltul spune:

„Apoi am făcut din picătură un cheag şi am făcut din cheag o bucată de carne şi am făcut din bucata de carne oase şi am îmbrăcat oasele cu carne. Apoi l-am scos la iveală ca o altă făptură (diferită de ceea ce a fost făcut). Binecuvântat fie Allah, Făcătorul, Cel Bun!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 23:14]

În această etapă, omul începe să se formeze până când ajunge la forma sa finală. Allah Preaînaltul spune:

„Lui Allah nu-I este nimic ascuns, nici de pe Pământ şi nici din Cer. ~ El este Acela care vă plămădește în mitre, precum voieşte. Nu este altă divinitate demnă de adorare în afara Lui, Al-‘Azīz (Invincibilul, Cel Atotputernic), Al-Hakīm (Preaînțeleptul).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 3:5-6]

În plus, în această etapă îi este insuflat duhul (sufletul):

„Apoi l-a plăsmuit pe el (embrionul în pântecele mamei) şi a suflat în el Duhul Său (i-a dat viață). Şi v-a dat vouă auzul, ochii şi inimile (pentru ca să percepeți cu ele Adevărul şi să fiţi călăuziţi pe Calea cea Dreaptă). Însă voi îi aduceți atât de puţin mulţumire!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 32:9]

 

Durata fiecăreia dintre aceste etape este menționată în următorul hadith relatat de către ʻAbd Allah ibn Masʻud (Allah să fie mulţumit de el!), care a spus:

 „Trimisul lui Allah (), care este cel sincer și demn de încredere, ne-a spus: «Cu adevărat, (componentele) creației voastre sunt adunate împreună în pântecele mamei voastre pentru patruzeci de zile sub forma unei nutfah (picătură), care se transformă apoi într-un ʻalaqah (cheag de sânge atârnat) pentru o perioadă asemănătoare. Apoi devine un mudghah (bucată de carne) pentru o perioadă asemănătoare. Apoi, este trimis la el un înger care îi insuflă duhul (sufletul) și căruia îi sunt poruncite patru lucruri: să înregistreze mijloacele sale de subzistență, durata vieţii, faptele sale și dacă va fi fericit sau nefericit (...)»” (Al-Bukhari şi Muslim)

 

Ce este duhul (sufletul)?

Duhul (sufletul) este un lucru în care credem în ciuda faptului că nu îl putem vedea și nici percepe cu ajutorul organelor noastre senzoriale. Cu toate acestea, putem simți și vedea efectele lui. Sufletul constituie una dintre dovezile cele mai contondente ale Existenței lui Allah Preaînaltul, fiind un răspuns dat celor materialiști, care doresc întotdeauna să le fie date dovezi tangibile pe care să le poată percepe cu simțurile lor pentru a crede în ceva anume. Astfel, ei cred în existența sufletului deşi nu îl pot percepe cu simțurile lor și aceasta doar datorită efectelor sale. Sufletul este unul dintre secretele pe care numai Allah Cel Atotputernic le cunoaște. Așadar, nu este necesară depunerea de eforturi pentru a afla adevărul despre acesta, deoarece Allah Preaînaltul spune:

„Te întreabă despre Duh. Spune (o, Mohammed): «Duhul este din porunca Domnului meu!» Iar vouă nu v-a fost dată decât puțină ştiinţă (din Cunoașterea imensă a lui Allah).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:85]

Ar-Raghib Al-Isfahāni (Allah să aibă milă de el!) a spus:

„Prin acesta (prin conferirea sufletului), trupul capătă viaţă, se mișcă, simte, obţine cunoaştere, emite păreri şi poate discerne (între bine şi rău). Trupul se comportă în conformitate cu el, îl poartă cu el, se simte bine cu el, e liniștit și se iubește. Dacă acesta ar lipsi, omul nu ar poseda niciuna dintre aceste caracteristici şi ar deveni un cadavru care ar trebui să fie purtat (...) Acesta este locul manifestărilor spirituale, la fel cum trupul este locul manifestărilor fizice.” [2]

În această etapă (mudghah), se formează oasele, care sunt apoi acoperite cu carne. Allah Preaînaltul spune:

„(...) Şi am făcut din bucata de carne oase şi am îmbrăcat oasele cu carne (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 23:14]

Allah Preaînaltul spune atunci când relatează istoria lui Uzair:

„(...) «Uită-te la aceste oase (ale asinului) cum le îmbinăm şi apoi le îmbrăcăm cu carne.» Şi când i s-a arătat lui deslușit aceasta, a zis: «Eu ştiu că Allah este peste toate Atotputernic!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:259]

Fătul continuă să se dezvolte până când Allah Preaînaltul decretă venirea sa pe lume. El, Cel Atotputernic, spune:

„La El se află ştiinţa despre Ceas (nu ştie nimeni în afară de El când va sosi). Şi nu ies roade din învelișurile lor şi nu rămâne grea nici o femeie şi nici nu naşte, fără știrea Lui. Şi în Ziua când El va striga către ei «Unde sunt asociații Mei (cei pe care Mi i-aţi făcut asociaţi şi aţi crezut în ei)?», vor zice ei: «Îţi vestim Ţie că nu este niciun martor printre noi (nu este nimeni printre noi care să facă mărturie că Tu ai avea asociaţi)!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 41:47]

Allah Cel Atotputernic a explicat etapele creării omului, de la început până la sfârșit, arătând astfel într-un singur verset natura miraculoasă a Nobilului Coran, care i-a fost revelat Profetului Mohammed () acum mai bine de o mie patru sute de ani, și demonstrând adevărul Profeției și al Mesajului său (). Allah Preaînaltul spune:

„Nu rosteşte nimic după pofta lui (în acest Coran)! ~ (Coranul) nu este decât o Revelaţie trimisă (de către Allah).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 53:3-4]

De asemenea, Allah Preaînaltul spune:

„Noi l-am creat pe om din apa aleasă (venită) din lut. ~ Apoi l-am făcut Noi o picătură într-un loc sigur (adică pântecele matern), ~ Apoi am făcut din picătură un cheag şi am făcut din cheag o bucată de carne şi am făcut din bucata de carne oase şi am îmbrăcat oasele cu carne. Apoi l-am scos la iveală ca o altă făptură (diferită de ceea ce a fost făcut). Binecuvântat fie Allah, Făcătorul, Cel Bun! ~ După aceasta veţi fi voi morți, ~ Iar în Ziua Învierii veţi fi voi readuși la viaţă (pentru a da socoteală şi pentru răsplată).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 23:12-16]

În plus, Allah Cel Atotputernic spune:

„O, voi oameni! Dacă sunteți în îndoială cu privire la Înviere, Noi doară v-am creat din țărână (primul strămoș al vostru l-am creat din țărână), apoi dintr-o picătură (de spermă), apoi dintr-un cheag de sânge (ca o lipitoare), apoi dintr-o bucată de carne, cu formă, după ce a fost fără formă (plăsmuită și neplăsmuită), pentru ca să vă arătăm (Puterea Noastră). Și Noi lăsăm să sălășluiască în pântece ceea ce voim Noi până la un timp hotărât (termenul nașterii); apoi vă scoatem ca prunci, pentru ca apoi să ajungeți la vârsta bărbăției. Și unii dintre voi mor (tineri), iar alții sunt lăsați (să trăiască) până la cea mai neputincioasă vârstă (vârsta decrepitudinii, senilizării), pentru ca să nu mai știe nimic după ce au știut. Tu vezi pământul fără viață, iar dacă Noi pogorâm apa (sub formă de ploaie) asupra lui, el se mișcă, se umflă și lasă să răsară (plante) din fiecare soi minunat. ~ Aceasta pentru (ca să ştiţi) că Allah este Adevărul şi pentru (ca să ştiţi) că El îi readuce la viaţă pe cei morți şi El este Qadīr (Cel cu putere peste toate). ~ Şi pentru (ca să ştiţi) că Ceasul va sosi, fără îndoială, şi (atunci) Allah îi va scula pe cei din morminte (îi va readuce la viaţă pentru Judecată).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 22:5-7]

Mai mult decât atât, Allah Preaînaltul spune:

„Noi le vom arăta Semnele Noastre (în cele mai îndepărtate) zări (ale Pământului) şi în sufletele lor înşişi, astfel încât să le fie limpede că el (Coranul) este Adevărul. Oare nu este de ajuns că Domnul tău este Martor la toate?” [Coranul, 41:53]

Profesorul Keith Moore[3] a spus în cartea sa – „Dezvoltarea umană”:

„Nu găsesc nicio dificultate în a accepta că Nobilul Coran este Cuvântul lui Allah, deoarece descrierea embrionului din acesta nu poate fi bazată pe cunoaşterea științifică din secolul al VII-lea. Singura concluzie rezonabilă este că aceste descrieri i-au fost revelate lui Mohammed de către Allah.”

 

 

 

Realitatea vieţii lumești

 

Allah Preaînaltul a explicat realitatea vieţii lumeşti spunând că aceasta nu este decât o umbră trecătoare. El, Cel Atotputernic, spune:

„Să ştiţi că viaţa aceasta este doar o joacă, o glumă, o podoabă (aparență frumoasă), goană după laudă între voi şi după înmulțirea averilor şi a copiilor. (Aceasta) este asemenea unei ploi, a cărei vegetație îi încântă pe lucrătorii pământului, dar apoi ea se veștejește şi o vezi îngălbenită şi apoi se preschimbă în niște fărâme. Iar în Viaţa de Apoi se află chin aspru (pentru cei care nu I-au arătat supunere lui Allah) şi iertare de la Allah şi mulţumire (pentru aceia care I-au arătat lui Allah supunere). Şi nu este această viaţă decât o plăcere înșelătoare.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 57:20]

Allah Cel Atotputernic a explicat că aceasta nu este decât o încercare şi că plăcerile ei ne vor distrage atenția (şi ne vor face să uităm de El). Prin urmare, trebuie să ne protejăm pentru a evita acest lucru. Allah Preaînaltul spune:

„Şi tot ceea ce vi se dă vouă este bucurie trecătoare pentru viaţa din această lume. Însă ceea ce se află la Allah (răsplata bună) este mai bun şi mai dăinuitor pentru aceia care cred şi se încred în Domnul lor.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 42:36]

De asemenea, Allah Preaînaltul a explicat faptul că această viață este cea care conduce către Viaţa de Apoi, fiind asemeni unei parcele de pământ fertil de pe care fiecare om va culege doar ceea ce a semănat, găsind în Viața de Apoi fiecare bine sau rău pe care l-a făcut în această viață lumească. Allah Preaînțeleptul spune:

„Şi dă-le lor pilda vieţii lumeşti (a repeziciunii cu care ea trece). Ea este asemenea apei pe care Noi o trimitem din Cer şi se amestecă plantele pământului cu ea, apoi se transformă ele în fân uscat pe care-l împrăștie vântul. Iar Allah este cu putere asupra tuturor lucrurilor (El le creează şi le face să piară; pilda vieţii lumeşti se referă la caracterul ei trecător; ea este ca apa care pogoară din cer şi dă viaţă pământului, făcându-l să se umple de plante şi de flori, pentru ca apoi să se usuce şi să se transforme în niște tulpini uscate pe care le împrăștie vânturile). ~ Averea şi copiii sunt podoaba vieţii celei lumeşti, însă (lucrurile) care rămân sunt faptele bune ce vor avea la Domnul tău mai bună răsplată şi mai dătătoare de nădejde vor fi ele.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 18:45-46]

Din cauza lipsei de însemnătate a acestei vieți lumeşti, Allah Preaînaltul o oferă atât credincioşilor (mu’minin), cât şi necredincioşilor (kuffār). El, Cel Atotputernic, spune:

„Şi (luaţi aminte) când a zis Avraam: «Domnul meu, fă-l un oraș al păcii şi hrăneşte poporul lui cu roade, pe aceia dintre ei care cred în Allah şi în Ziua de Apoi!» Şi (Allah) a răspuns: «Iar cel care nu crede va avea parte de bucurie şi de hrană puţin timp (adică în timpul vieții), apoi îl voi supune la chinurile Iadului. Vai, ce soartă cumplită!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:126]

De asemenea, Allah Cel Atotputernic spune:

„Şi le vom dărui Noi tuturora - atât acestora cât şi acelora – din darurile Domnului tău, iar darurile Domnului tău nu sunt oprite (pentru nimeni). ~ Priveşte cum i-am ales Noi pe unii înaintea altora (în ceea ce priveşte mijloacele de subzistenţă în această lume), însă în Lumea de Apoi sunt trepte şi mai înalte şi foloase mai alese.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:20-21]

Sahl ibn Saʻd (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:

„Ne aflam în compania Profetului () la Dhu’l-Hulayfah când am văzut cadavrul unei oi, ale cărei picioare erau ridicate. Profetul () a spus: «Nu credeți că această oaie nu are nicio valoare pentru proprietarul ei?! (Jur) pe Cel în Mâinile Căruia se află sufletul meu că această lume este mai neînsemnată pentru Allah decât este această (oaie moartă) pentru stăpânul ei. Dacă această viață lumească ar fi avut chiar și valoarea unei aripi de țânțar pentru Allah, El nu le-ar fi acordat necredincioșilor nici măcar o picătură de apă din ea.»” (Ibn Majah)

Allah Preaînaltul ne îndeamnă să aspirăm la Viaţa de Apoi și plăcerile ei spunând:

„Ba nu (o, oameni), voi preferați viaţa lumească, ~ Deși Viaţa de Apoi este mai bună şi mai dăinuitoare.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 87:16-17]

Trimisul lui Allah () a spus:

„(Jur) pe Allah că această lume, în comparație cu Viața de Apoi, este similară cu cantitatea de apă care rămâne pe deget atunci când unul dintre voi îl înmoaie în mare: să vadă ce rămâne pe deget.”‎‎ (Muslim)

Viața de Apoi le este rezervată celor mai bune creaturi, cele pe care Allah Cel Atotputernic le alege şi de care este Mulţumit. Allah Preaînaltul spune:

„Cât despre cel care dăruieşte (drept milostenie din averea sa) şi se teme de Allah (ascultând Poruncile Sale şi evitând ceea ce El a interzis) ~ Şi crede în al-husna (cea mai bună; crede că Allah îl va recompensa pentru tot ceea ce a oferit drept milostenie şi că îl va răsplăti pentru faptele sale bune şi crede, de asemenea, în Unicitatea lui Allah şi în Dreptul Său de a fi adorat doar El, Care nu are parteneri), ~ Aceluia îi vom netezi Noi calea către uşurinţă (bunătate; îl vom călăuzi pe el către Calea cea Dreaptă şi faptele bune). ~ Cât despre cel care se zgârceşte (care este lacom) şi se consideră pe sine autosuficient (consideră că nu are nevoie de Allah sau de Răsplata Sa), ~ Şi neagă al-husna (nu crede că Allah îl va recompensa pentru ceea ce a cheltuit drept milostenie din averea sa şi neagă, de asemenea, Unicitatea lui Allah), ~ Aceluia îi vom netezi Noi calea către greutate (pentru cel nelegiuit vom netezi calea către rău, iar el va merita Pedeapsa lui Allah în Viaţa de Apoi şi Allah niciodată nu îl călăuzeşte pe cel nedrept).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 92:5-10]

Aceasta nu înseamnă că omul trebuie să se călugărească şi să se abțină de la a se bucura de plăcerile lumeşti care au fost permise de către Allah Preaînaltul, indiferent dacă este vorba despre mâncare, băutură, îmbrăcăminte sau relaţii conjugale. Allah Cel Atotputernic spune:

„Spune (o, Mohammed): «Cine a oprit podoaba (veşmintele, în primul rând) orânduită de Allah, pe care El a făcut-o pentru robii Săi (din produse vegetale, precum bumbacul şi inul, din produse animale, precum lâna şi mătasea, sau din metale, precum zalele etc.) şi bunătățile cele trebuincioase pentru viețuire?» (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 7:32]

Trimisul lui Allah () a spus:

„Credinciosul puternic este mai bun şi mai iubit de Allah decât cel slab şi există bine în amândoi. Prețuiți ceea ce vă va aduce beneficii (în Viața de Apoi), căutați Ajutorul lui Allah și nu deznădăjduiți; iar dacă ceva neplăcut se întâmplă nu spuneți: «Dacă aș fi făcut așa și așa, cutare sau cutare, nu s-ar fi întâmplat.», ci, mai degrabă, spuneți: «Qaddaru Allahi ua mā şā’a fa‘ala» (Aceasta este Hotărârea lui Allah și El face ceea ce voiește!), întrucât, prin rostirea cuvântului «dacă» începe lucrarea lui Șeitan.” (Muslim)

Legea islamică ne porunceşte să fim moderați în ceea ce privește modul nostru de viaţă. Allah Preaînaltul spune:

„Şi nu ţine mâna înlănțuită în jurul gâtului tău (nu te abţine de la milostenie şi daruri pentru aceia cărora li se cuvine; mâna înlănțuită în jurul gâtului este o metaforă pentru zgârcenie), dar nici nu o întinde de tot (nici nu face risipă în mod exagerat), ca să rămâi ocărât şi întristat (blamat de săraci şi de rude)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:29]

 

 

 

Scopul creării oamenilor şi a djinnilor

 

Scopul creării oamenilor şi a djinnilor a fost adorarea exclusivă a lui Allah Cel Atotputernic. El, Preaînaltul, spune:

„Eu nu i-am creat pe djinni şi oameni decât pentru ca ei să Mă adore. ~ Eu nu voiesc de la ei întreținere şi nici nu voiesc ca ei să Mă hrănească pe Mine. ~ Ci Allah este Ar-Razzāq (Întreținătorul, Îndestulătorul), Stăpânul puterii, Al-Matīn (Cel Statornic).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 51:56-58]

Omul nu a fost creat fără rost. Allah Cel Atotputernic spune:

„Oare credeţi că v-am creat pe voi fără rost (în joacă sau în deșert, fără înțelepciune) şi că nu vă veţi întoarce la Noi (pentru răsplată)? ~ Preaînalt este Allah, Stăpânul adevărat! Nu există altă divinitate demnă de adorare în afară de El, Stăpânul Tronului sublim!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 23:115-116]

Allah Preaînaltul le-a trimis oamenilor Mesageri de-a lungul timpului pentru a îi călăuzi către Calea cea Dreaptă care duce la Mulțumirea lui Allah. El, Cel Atotputernic, spune:

„Oamenii au fost (la început) un singur neam. Şi i-a trimis Allah pe Profeţi, vestitori şi prevenitori, şi a pogorât împreună cu ei Scriptura cu Adevărul, pentru a face judecată între oameni, acolo unde ei se aflau în vrajbă. Şi nu au avut a se gâlcevi asupra ei decât pe aceia care le-a fost adusă după ce le-au venit dovezile cele deslușite din pricina pizmuirii lor. Apoi Allah i-a călăuzit – prin Grația Sa – pe cei care au crezut, către Adevărul asupra căruia ceilalţi s-au gâlcevit, căci Allah îi conduce pe cei care El voieşte pe Calea cea Dreaptă.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:213]

Apoi, șirul Mesajelor divine s-a încheiat cu venirea Mesajului lui Mohammed (), care a fost trimis pentru întreaga omenire. Allah Preaînaltul spune:

„Şi Noi nu te-am trimis (o, Mohammed) decât ca vestitor şi prevenitor pentru toată lumea, însă cei mai mulţi dintre oameni nu ştiu.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 34:28]

Așadar, motivul pentru care Allah Preaînaltul a creat ființele umane este foarte clar, fiind acela de a Îl adora doar pe El, Cel Atotputernic. Cel care își trăiește viața îndeplinind scopul pentru care a fost creat va dobândi adevărata fericire, chiar dacă în această viaţă lumească deține foarte puține dintre plăcerile ei. Pe de altă parte, cel care nu îndeplinește scopul pentru care a fost creat nu va găsi decât rătăcire, probleme psihologice și lipsă de fericire în această viaţă, deşi are acces la toate plăcerile ei. Allah Preaînaltul spune:

„(...) acela care va urma Calea Mea cea Dreaptă nu va rătăci și nu va fi nefericit (nici în această viață, nici în Viața de Apoi). ~ Însă acela care se va îndepărta de la Pomenirea Mea (de la Mesajul Meu) va avea parte de o viaţă grea şi în Ziua Învierii îl vom aduce pe el orb la adunare.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 20:123-124]

Tot ceea ce există în acest Univers a fost creat cu înțelepciune și având un scop precis, indiferent dacă suntem sau nu conștienți de aceasta. Allah Preaînaltul spune:

„Noi nu am făcut în deșert Cerul şi Pământul şi ceea ce se află între ele. Aceasta este bănuiala celor care nu au crezut. Dar vai necredincioşilor pentru Focul (care-i aşteaptă)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 38:27]

Adorarea lui Allah Preaînaltul este realizată doar prin îndeplinirea Poruncilor Sale şi abţinerea de la cele pe care le-a interzis, iar acestea trebuie să fie făcute în conformitate cu Legea Sa. El, Cel Atotputernic, spune:

„«Şi acesta este Drumul Meu Drept! Deci urmaţi-l şi nu urmaţi căile care vă abat de la Drumul Lui (religia islamului)!» Acestea vi le-a poruncit; poate că voi veţi fi cu frică!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 6:153]

Legea lui Allah Cel Atotputernic trebuie să fie ținută departe de capriciile și dorințele ființelor umane, care Îi pot atribui în mod intenționat sau neintenționat lucruri pe care El nu le-a legislat. Allah Preaînaltul spune:

„Spune (o, Mohammed): «Domnul meu a oprit nelegiuirile - atât pe cele văzute cât şi pe cele nevăzute - precum şi păcatul (s-a interpretat şi ca însemnând «băuturile alcoolice»), nedreptățirea (altora) sau să-I faceţi lui Allah asociaţi, de vreme ce El nu a trimis o astfel de Poruncă, sau să spuneţi despre Allah ceea ce nu ştiţi (în legătură cu cele permise şi cu cele nepermise sau cu idolatria)[Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 7:33]

Sfârşitul

 

Sfârşitul tuturor ființelor din acest Univers este moartea și nimeni nu poate scăpa de ea. Allah Preaînaltul spune:

„Toţi cei care sunt pe Pământ vor pieri (toţi cei care se află pe faţa Pământului sunt pieritori), ~ Va rămâne veşnic (numai) Faţa (aici cu sensul de Entitatea Sa) Domnului tău, Cel plin de Slavă şi de Cinste (Dhū-l-Jalāli wa-l-’Ikrām).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 55:26-27]

Oricât de mult ar încerca omul să scape de moarte, el nu o va putea evita și nu va putea fugi de ea (pentru a se ascunde). Allah Preaînaltul spune:

„Spune-le (lor, o, Mohammed): «Cu adevărat, moartea de care fugiți vă va ajunge pe voi fără îndoială (atunci când vă va sosi timpul), apoi veţi fi întorși (în Ziua Judecăţii) la (Allah) Cel care le cunoaşte atât pe cele nevăzute, cât şi pe cele văzute şi Care vă va vesti vouă ceea ce obișnuiați să faceţi (în timpul vieţii lumeşti).»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 62:8]

De asemenea, indiferent ce ar face omul, el nu ar putea prelungi timpul prescris al vieţii sale. Allah Preaînaltul spune:

„Pentru fiecare comunitate este un soroc (un termen prestabilit la care pedeapsa se abate asupra ei). Când sosește sorocul lor, ele nu pot nici să-l întârzie cu un ceas şi nici nu-l pot grăbi.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 7:34]

Allah Preaînaltul îi provoacă pe oamenii şi pe djinnii care se îndoiesc de Existenţa Sa și de faptul că El i-a creat spunând:

„Şi cum va fi când (sufletul) va ajunge la gât (se adresează celor aflaţi lângă cel în agonie)? ~ Şi voi veţi privi în vremea aceea, ~ Fiind Noi mai aproape de el decât voi, însă nu Ne veţi zări. ~ De ce, dacă voi credeţi că nu aveţi de dat socoteală, ~ Nu-l duceți înapoi, dacă voi sunteţi întru adevăr?” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 56:83-87]

În momentul morții, toţi cred și dau mărturie de veridicitatea învățăturilor divine, însă nimănui nu i se va oferi șansa de a se întoarce la viața lumească pentru a putea realiza fapte bune. Allah Preaînaltul spune:

„Abia când vine moartea la unul dintre ei, zice el: «Domnul meu, adu-mă pe mine înapoi (pe Pământ, dându-mi viaţă din nou) ~ Pentru ca eu să fac bine în cele pe care le-am lăsat!» «Nicidecum!» (Acesta este răspunsul așteptat al lui Allah pentru acela care cere să se întoarcă la viaţă) Acesta este un cuvânt pe care el îl va rosti (fără să-i fie de niciun folos). Iar în urma lor (în urma morților) este o despărțire (Barzakh este o barieră, un obstacol, iar aici este lumea care separă ceasul morţii de ceasul învierii, şi care nu mai permite întoarcerea înapoi a celor care au murit) până în Ziua când vor fi sculați (din morți).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 23:99-100]

Momentul și locul morții se numără printre lucrurile pe care numai Allah Cel Atotputernic le cunoaște. Allah Preaînaltul spune:

„Numai la Allah se află cunoaşterea Ceasului (momentul sosirii Ceasului). El face să coboare ploaia îmbelșugată şi El ştie ce se află în pântece (dacă este băiat sau fată). Niciun suflet nu ştie ce va dobândi mâine (bun sau rău) şi niciun suflet nu ştie în care (loc de pe) Pământ va muri. Allah este ‘Alīm (Atoatecunoscător, Omniscient), Khabīr (Atoatecunoscător al tuturor lucrurilor).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 31:34]

Moartea este de două feluri: mare și mică. Moartea mare apare atunci când sufletul iese din trup și nu se mai întoarce, iar moartea mică apare în timpul somnului, moment în care sufletul iese din trup, după care revine la el. Allah Preaînaltul spune:

„Allah ia la Sine sufletele, la moartea lor, şi pe cele care nu mor (le ia) în timpul somnului lor. El le ţine la Sine pe acelea asupra cărora a hotărât moartea (fără să le mai întoarcă la trupurile lor până în Ziua Învierii), iar pe celelalte le trimite (în trupurile lor) până la un timp hotărât (până la un alt somn sau până la moartea hotărâtă în Tablele păstrate). În aceasta sunt semne pentru un neam (de oameni) care chibzuiesc.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 39:42]

 

Ce urmează după moarte?

După moarte urmează învierea și ridicarea din morminte. Allah Preaînaltul spune:

„Aceasta pentru (ca să ştiţi) că Allah este Adevărul şi pentru (ca să ştiţi) că El îi readuce la viaţă pe cei morți şi El este Qadīr (Cel cu putere peste toate). ~ Şi pentru (ca să ştiţi) că Ceasul va sosi, fără îndoială, şi (atunci) Allah îi va scula pe cei din morminte (îi va readuce la viaţă pentru Judecată).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 22:6-7]

De-a lungul timpului, necredincioșii au negat întotdeauna învierea și ridicarea din morminte, acesta nefiind un lucru nou. Allah Preaînaltul spune:

„Necredincioşii au pretins (în mod fals) că ei nu vor mai fi înviaţi (niciodată, pentru Judecată). Spune (o, Mohammed): «Ba da! (Jur) Pe Domnul meu! (Cu siguranţă) Veţi fi voi înviaţi şi apoi vi se va spune vouă (şi veţi fi recompensați pentru) ceea ce aţi făcut! Şi acesta este uşor pentru Allah!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 64:7]

Ei folosesc diferite mijloace pentru a îi înșela pe oameni și a îi face să se îndoiască de faptul că vor fi readuși la viaţă după ce vor muri. Allah Preaînaltul spune:

„Vă făgăduiește el că după ce veţi fi țărână şi oseminte veţi fi voi scoși (din mormintele voastre, vii, aşa cum aţi fost)!? ~ Departe, departe este ceea ce vi se făgăduiește (departe de a se întâmpla sau de adevăr este ceea ce vi se promite)! ~ Nu este decât viaţa noastră lumească; noi murim şi trăim şi nu vom fi niciodată înviaţi (unii mor şi alţii se nasc pentru a se stinge o generație şi a veni o altă generație)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 23:35-37]

Ei îi atribuie naturii viaţa şi moartea lor, ignorând faptul că și aceasta este o creație asemeni lor. Allah Preaînaltul spune:

„Ei zic: «Nu este decât viaţa noastră pământească! Noi murim şi trăim şi nu ne face pe noi să pierim decât numai timpul!» Însă ei nu au ştiinţă despre aceasta, ci ei doar îşi închipuie.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 45:24]

Unii chiar cer dovezi și argumente imposibile pentru a crede. Allah Preaînaltul spune:

„Iar aceştia zic: ~ «Nu este pentru noi decât prima noastră moarte şi nu vom mai fi noi readuși la viaţă; ~ Aduceți-i (înapoi) pe părinţii noştri, dacă grăiți voi adevăr (despre readucerea noastră la viaţă)!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 44:34-36]

Allah Preaînaltul le răspunde acestora spunând:

„Şi zic ei: «Oare după ce vom deveni noi oase şi resturi, vom mai putea fi înviaţi din nou?» ~ Spune (o, Mohammed): «De aţi fi voi pietre şi fier ~ Sau o creatură care pare prea mare în piepturile voastre!» Iar ei vor zice: «Cine ne va face pe noi să fim din nou?» Spune (o, Mohammed): «Acela care v-a creat pe voi prima oară!» Vor clătina capetele spre tine şi vor zice: «Când va fi asta (învierea)?» Spune (o, Mohammed): «S-ar putea să fie în curând!» ~ Într-o Zi, vă va chema El şi voi Îi veţi răspunde, preamărindu-L, şi veţi crede că voi nu aţi rămas decât puţin (timp).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:49-52]

Ei neagă Ziua Judecăţii și venirea acesteia. Allah Preaînaltul spune:

„Aceia care nu cred (idolatrii din Mecca) zic: «Ceasul nu va veni la noi (Ceasul răsplății din Ziua de Apoi pe care îl neagă)!» Spune (o, Mohammed): «Ba (jur) pe Domnul meu! - el va veni la voi!» Celui ce știe Necunoscutul nu-I scapă nici măcar greutatea unui fir de colb, nici din Ceruri, nici de pe Pământ. Şi nimic – nici mai mic decât aceasta, nici mai mare – nu există fără să nu fie (înscris) într-o Carte deslușită (toate sunt înscrise în Tablele păstrate). ~ Pentru ca El să-i răsplătească pe aceia care cred şi săvârșesc fapte bune, căci pentru ei este iertare şi înzestrare generoasă; ~ Aceia, însă, care se străduiesc să facă zadarnice versetele Noastre (contestându-le şi socotindu-le vrăjitorie, poezie etc.), aceia vor avea parte de suferinţa unei pedepse dureroase (cea mai aspră pedeapsă).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 34:3-5]

În acea Zi, Allah Cel Atotputernic le va reînvia pe toate creaturile Sale. El, Preaînaltul, spune:

„Crearea voastră şi învierea voastră nu sunt (pentru Allah) decât (la fel de uşoare) ca pentru un singur suflet! Allah este Samīʻ (Cel care Aude totul), Basīr (Atoatevăzător)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 31:28]

Allah Cel Atotputernic îi va aduna pe oameni în Ziua Socotelii și a Judecății. El, Preaînaltul, spune:

„Spune (o, Mohammed): «Atât cei dintâi, cât şi cei de pe urmă ~ Vor fi adunați la termenul unei Zile cunoscute (Ziua Învierii)!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 56:49-50]

Niciun om, de la începutul și până la finalul creației, nu va lipsi sau întârzia de la această adunare. Allah Preaînaltul spune:

„Noi îi cunoaștem pe aceia dintre voi care au fost înainte şi Noi îi știm pe cei care n-au venit încă.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 15:24]

În acea Zi, Allah Cel Atotputernic va judeca atât oamenii, cât și djinnii, și îi va răsplăti în conformitate cu faptele lor. El, Preaînaltul, spune:

„În ziua în care fiecare suflet se va afla în faţa binelui ce l-a făcut şi a răului ce l-a făcut, va dori ca între el şi acesta (răul) să fie o mare distanţă. Allah vă avertizează (asupra Pedepsei) Lui. Allah este Iertător cu robii (Săi).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 3:30]

De asemenea, Allah Preaînaltul spune:

„În Ziua în care Allah îi va readuce pe ei toţi la viaţă (adică în Ziua Judecăţii) şi le va vesti lor ceea ce au făcut (faptele bune şi rele). Allah le-a înregistrat (în Cartea faptelor lor bune şi rele), în timp ce ei le-au uitat. Şi Allah este Martor peste toate lucrurile (nimic nu Îi este ascuns Lui).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 58:6]

În acea Zi teribilă, oamenii îi vor renega chiar și pe cei apropiați și pe cei dragi. Allah Preaînaltul spune:

„Însă atunci când strigătul asurzitor va veni (cea de a doua suflare în Trâmbiţă, suflarea pentru Înviere), ~ în Ziua aceea va fugi omul de fratele lui, ~ Și de mama sa, şi de tatăl lui, ~ Și de soţia sa, şi copiii lui! ~ În Ziua aceea, fiecare om va avea de ajuns încât să devină indiferent faţă de alţii (el va fi preocupat doar de el însuşi).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 80:33-37]

Atunci când cei nelegiuiți vor vedea pedeapsa cu propriii ochi, vor dori să se răscumpere oferindu-i în schimb pe cei care le sunt cei mai apropiați și mai dragi. Allah Preaînaltul spune:

„Ei îi văd pe ei (adică fiecare-şi va vedea prietenul, fratele, tatăl, copiii şi familia, însă nici nu îşi vor vorbi şi nici nu vor cere ajutorul unul de la celălalt, din moment ce niciunul dintre ei nu îl poate ajuta pe celălalt). Mujrim (nelegiuitul, păcătosul, necredinciosul) va vrea să se răscumpere de pedeapsa din Ziua aceea cu copiii săi, ~ Și cu soţia sa şi cu fratele său, ~ Şi cu neamul său care l-a adăpostit, ~ Şi cu toţi cei care se află pe Pământ, astfel încât să îl poată salva.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 70:11-14]

În acea Zi, totul va fi deja decis și nimeni nu va mai avea nicio șansă de negociere sau răscumpărare. Allah Preaînaltul spune:

„Cât despre cei care nu cred, de-ar avea ei tot ce se află pe Pământ şi încă o dată pe atât, pentru a se răscumpăra cu aceasta de osânda din Ziua Învierii, tot nu li se va primi lor. Şi vor avea ei parte de chin dureros.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 5:36]

Singurele care vor conta în acea Zi vor fi faptele bune. Allah Preaînaltul spune:

„Nici averile voastre, nici copiii voștri nu sunt dintre acelea care vă vor aduce aproape de Noi, ci numai aceia care au crezut şi au săvârșit fapte bune vor avea parte de răsplată îndoită pentru ceea ce au făptuit şi ei vor fi în siguranță în odăile de sus (pozițiile cele mai înalte ale Paradisului).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 34:37]

În acea situație teribilă, „(...) nu-i va mai fi de folos niciunui suflet credinţa sa dacă el nu a crezut mai înainte sau dacă nu a dobândit nimic bun prin credinţa sa! (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 6:158]

În acel moment, toate mijloacele materiale folosite de oameni în viața lor pământească vor fi epuizate. Allah Preaînaltul spune:

„Şi acum aţi venit la Noi (pentru judecată şi răsplată), singuri (fără averi şi fără copii, sau fără ajutoare şi idoli, despre care aţi pretins că vă vor fi mijlocitori), precum v-am creat pe voi la început (adică goi şi necircumcişi), şi aţi lăsat în urma voastră tot ceea ce Noi v-am dăruit (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 6:94]

Singurele lucruri care îi vor rămâne omului vor fi faptele bune sau rele pe care le-a realizat în timpul vieții sale lumești. Allah Cel Atotputernic spune:

„Aşadar, oricine a făcut un bine egal (chiar cât) cu greutatea unui atom (sau o furnică mică) îl va vedea (adică va vedea răsplata pentru el) ~ Şi oricine a făcut un rău egal (chiar cât) cu greutatea unui atom (sau o furnică mică) îl va vedea (adică va vedea pedeapsa pentru el).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 99:7-8]

 

Ce urmează după înviere?

După înviere, omul va merge în Paradis sau în Infern și nimeni nu va fi nedreptățit câtuși de puțin. Allah Preaînaltul spune:

„În Ziua Învierii, Noi vom pune Balanţa dreaptă şi niciun suflet nu va fi urgisit câtuși de puţin (fiecare suflet va primi ceea ce i se cuvine). Şi de ar fi ceva, chiar şi numai cât greutatea unui bob de muştar (metaforă pentru cunoaşterea de către Allah a celor mai mărunte lucruri), Noi îl vom aduce. Şi Noi suntem îndeajuns ca socotitori.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:47]

Fiecare comunitate va fi judecată în conformitate cu Legea instituită de Allah Preaînaltul prin intermediul Mesagerului pe care l-a trimis la ea. El, Cel Atotputernic, spune:

„În Ziua în care vom chema fiecare grup de oameni împreună cu cârmuitorul lor, aceia cărora li s-a dat Cartea (în care sunt scrise faptele lor bune, le va fi dată în mâna dreaptă) în mâna dreaptă, aceia vor citi Cartea lor și nu vor fi nedreptățiți nici cât un firicel. ~ Iar acela care în această (lume) este orb (nu poate fi călăuzit către Adevăr), va fi orb și în Lumea de Apoi și va fi și mai rătăcit de la drum.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:71-72]

Cei care au crezut în Mesagerii care le-au fost trimiși (Pacea fie asupra lor!), și-au dedicat existența supunerii față de Allah Preaînaltul, au urmat Poruncile Lui și s-au oprit de la cele pe care El le-a interzis, vor merge în Paradis și se vor bucura de plăcerile sale veșnice. Acolo, ei vor experimenta fericirea veșnică și o viață perpetuă, după cum spune Allah Preaînaltul:

„Cei cu frică (de Allah) se vor afla într-un loc sigur, ~ În grădini şi printre izvoare, ~ Vor purta straie de mătase şi brocart, șezând faţă în faţă. ~ Întocmai aşa! Şi le vom da Noi ca soațe hurii cu ochii mari. ~ Şi în ele vor cere în deplină liniște tot felul de fructe. ~ Nu vor gusta în ele moartea, afară de moartea cea dintâi (evlavioșii din Paradis nu vor mai avea parte de moarte, după ce s-au săvârşit din viaţa pământească). Şi Allah îi va feri pe ei de chinul Iadului. ~ Aceasta este ca îndurare de la Domnul tău şi aceasta este marea izbândă.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 44:51-57]

Trimisul lui Allah () a descris fericirea locuitorilor Paradisului după cum urmează:

„Allah Preaînaltul a spus: «Am pregătit pentru robul Meu dreptcredincios (în Viața de Apoi) lucruri pe care niciun ochi nu le-a văzut, nicio ureche nu le-a auzit şi nicio minte nu şi le-a putut imagina vreodată.» Acestea sunt confirmate în Cartea lui Allah Cel Atotputernic: «Dar niciun suflet nu ştie ce-i este ascuns (ce le este pregătit acelora ale căror fapte au fost enumerate) ca bucurie (din motivele bucuriei), drept răsplată pentru ceea ce au săvârşit (faptele bune pe care le-au săvârşit în această lume)[Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 32:17](Convenit)

De asemenea, Profetul Mohammed () a spus:

„Cei care vor intra primii în Paradis vor avea chipurile luminoase precum Luna plină. Următorii vor avea chipurile mai luminoase decât steaua cea mai luminoasă de pe cer. Ei nu vor urina, nu vor defeca, nu își vor sufla nasul și nu vor scuipa. Pieptenele lor vor fi de aur, transpiraţia lor va mirosi a mosc, în mangalurile lor va arde lemn de aloe şi soţiile lor vor fi hurii. Toți îi vor semăna tatălui lor (Adam), având o înălțime de şaizeci de coți.” (Ibn Hibbān)

Jabir (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:

„L-am auzit pe Profet () spunând: «Cu adevărat, locuitorii Paradisului vor mânca și vor bea, dar nu vor simți nevoia de a scuipa, urina, defeca sau sufla nasul.» Ei (cei prezenți) l-au întrebat: «Ce se va întâmpla cu ceea ce vor mânca?» Profetul () a răspuns: «(Tot ceea ce vor mânca sau vor bea va fi eliminat) prin eructație și transpirație, iar transpirația lor va avea miros de mosc și Îl vor glorifica și lăuda pe Allah la fel de ușor precum respirați.»” (Muslim)

Zaid ibn Arqam (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:

„Un evreu a venit la Profetul lui Allah () şi l-a întrebat: «O, Abu Al-Qasim! Este adevărat că pretinzi că locuitorii Paradisului vor mânca şi vor bea?» Trimisul lui Allah () i-a răspuns: «(Jur) pe Cel în Mâna Căruia se află sufletul meu că locuitorii Paradisului vor avea forța a o sută de oameni pentru a mânca, a bea, a dori şi a întreține relații sexuale.» Atunci, evreul a spus: «Cel care mănâncă şi bea trebuie să îşi facă nevoile.» Trimisul lui Allah () a spus: «(Tot ceea ce vor mânca sau vor bea va fi eliminat) prin transpirație, iar transpirația lor va avea miros de mosc şi astfel stomacul lor se va goli.»” (Ibn Hibban)

Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Profetul Mohammed () a spus:

„Cineva (în Paradis) va face următorul anunț: «Cu adevărat, o sănătate (eternă) este pregătită pentru voi, nu vă veți îmbolnăvi și nu veți muri niciodată. Veți rămâne tineri și nu veți îmbătrâni niciodată. Veți trăi în belșug și nu veți avea niciodată necazuri.» Aceasta este ceea ce spune Allah Preaînaltul: «(…) Şi către ei se va striga: „Acesta este Raiul (pentru voi)! Aţi fost făcuți sălășluitori ai lui pentru ceea ce aţi făptuit.”» [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 7:43] (Muslim)

Profetul Mohammed () a descris, de asemenea, fericirea ultimului om care va intra în Paradis spunând:

„«Eu îl cunosc pe ultimul dintre locuitorii Iadului care va fi scos de acolo şi pe ultimul dintre locuitorii Paradisului căruia îi va fi permisă intrarea în el. (Acela este) un om va ieşi din Foc târându-se şi Allah, Binecuvântat şi Preamărit fie, îi va spune: „Mergi şi intră în Paradis!” El va merge şi i se va părea că este plin, aşa că se va întoarce şi va spune: „O, Domnul meu, l-am găsit plin.” Atunci, Allah, Binecuvântat şi Preamărit fie, îi va spune: „Mergi şi intră în Paradis!” El va merge din nou şi i se va părea că este plin, aşa că se va întoarce şi va spune: „O, Domnul meu, l-am găsit plin.” Allah îi va spune: „Mergi şi intră în Paradis, deoarece vei avea acolo (echivalentul a) de zece ori lumea pământească.” El va spune: „Râzi de mine în timp ce Tu ești Suveranul?”»” Relatatorul a adăugat: „L-am văzut pe Trimisul lui Allah râzând până când i s-au văzut premolarii şi a adăugat: «Şi acela va fi ultimul locuitor al Paradisului, care va ocupa nivelul cel mai de jos al acestuia.»” (Al-Bukhari)

În ceea ce îi privește pe necredincioșii care au negat Adevărul și i-au considerat mincinoși pe Trimișii lor (Pacea fie asupra lor), ei vor fi trimiși în Iad, unde vor rămâne veșnic. Allah Preaînaltul spune:

„Iar aceia care nu au crezut vor avea parte de Focul Gheenei; nu vor fi ei osândiți ca să moară, dar nici nu li se va ușura chinul lor. Astfel îl răsplătim Noi pe fiecare necredincios. ~ Și ei vor striga acolo: «Domnul nostru, scoate-ne pe noi, căci noi vom săvârși fapte bune, nu așa precum am făcut!» «Dar oare nu v-am lăsat Noi să aveți parte de viață lungă pentru ca cel care a vrut să chibzuiască să poată chibzui? Și a venit la voi Prevenitorul (Profetul Mohammed). Deci gustați (pedeapsa voastră)! Iar pentru cei nelegiuiți nu este ajutor!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 35:36-37]

Trimisul lui Allah () a descris care va fi cea mai uşoară pedeapsă din Focul Iadului spunând:

„Dintre locuitorii Focului, Abu Tālib va avea cea mai ușoară pedeapsă, iar el va purta încălțări (din foc) care îi vor face creierul să fiarbă.” (Muslim)

Printre lucrurile care vor spori fericirea locuitorilor Paradisului şi tristețea locuitorilor Iadului se află cel menționat de către Trimisul lui Allah () atunci când a spus:

„«Moartea va fi adusă sub forma unui berbec negru şi alb, iar un crainic va striga: „O, locuitori ai Paradisului!” Atunci, ei își vor întinde gâturile și vor încerca să vadă peste mulţime. Vor fi întrebaţi: „Ştiţi ce este aceasta?” Ei vor răspunde: „Da, este moartea!” Când toţi îl vor fi văzut, acesta va fi sacrificat. Apoi li se va spune: „O, locuitori ai Paradisului, trăiți pentru totdeauna fără să muriți! O, locuitori ai Iadului, trăiți pentru totdeauna fără să muriți!”» Apoi, Profetul Mohammed () a recitat: «Avertizează-i pe ei, (prevenindu-i) despre Ziua căinţei când totul va fi hotărât, pentru că ei sunt nepăsători (indiferenți la ceea ce se va întâmpla cu ei în Viaţa de Apoi) şi nu cred!» [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 19:39] (Al-Bukhari)

De asemenea, Profetul Mohammed () a spus:

„Nimeni nu va intra în Paradis fără ca înainte să i se arate locul lui în Focul Iadului, dacă ar fi făcut rău - pentru a-i crește recunoștința. Și nimeni nu va intra în Focul Iadului fără ca înainte să i se arate locul lui în Paradis dacă ar fi făcut bine - pentru a-i crește regretul.” (Al-Bukhari)

Apoi, începe viața reală și veșnică și binecuvântat este cel care se pregătește și se străduiește să realizeze cât mai multe fapte bune pentru acea Zi!

 

Dovezi cu privire la înviere din Nobilul Coran

Nobilul Coran îl îndeamnă pe om în multe dintre versetele sale să mediteze la originea sa, deoarece Acela care a fost Capabil să îl creeze din nimic are Puterea să o facă din nou. Allah Preaînaltul spune:

„Și zice omul (necredinciosul care tăgăduiește învierea): «Oare dacă am murit, voi mai fi eu iarăși adus înapoi la viață?» ~ Dar oare nu-și aduce omul aminte că Noi l-am creat mai înainte, după ce el nu fusese nimic?” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 19:66-67]

Nobilul Coran îl îndeamnă pe om să mediteze la modul în care Allah Cel Atotputernic reînvie pământul mort, făcând să răsară din el tot felul de plante, după ce acesta a fost sterp. Allah Preaînaltul spune:

Și printre Semnele Sale (este și aceea că) tu vezi pământul umilit (pustiu și neroditor), dar când Noi facem să coboare apa (ploaia) peste el, atunci el se mișcă și se umflă. Acela care îi dă lui viață este Cel care dă viață și morților (în Ziua Învierii), fiindcă El este cu putere peste toate.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 41:39]

Nobilul Coran îl îndeamnă pe om să mediteze la crearea Cerurilor și a Pământului, care este, cu siguranță, mult mai complexă decât simpla creare a omului. Allah Preaînaltul spune:

 Oare nu văd ei că Allah care a creat Cerurile și Pământul și nu a fost neputincios la facerea lor este în stare să-i aducă la viață pe morți? Ba da, El este cu putere peste toate!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 46:33]

Nobilul Coran îl îndeamnă pe om să mediteze asupra stării de somn și a celei de veghe a ființei umane, pentru că somnul reprezintă o formă de moarte, iar acesta este motivul pentru care este numit moartea mică. Allah Preaînaltul spune:

Allah ia la Sine sufletele, la moartea lor, și pe cele care nu mor (le ia) în timpul somnului lor. El le ține la Sine pe acelea asupra cărora a hotărât moartea, iar pe celelalte le trimite (în trupurile lor) până la un timp hotărât (până la un alt somn sau până la moartea hotărâtă în Tablele păstrate). În aceasta sunt semne pentru un neam (de oameni) care chibzuiesc.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 39:42]

„Al-‘Ās ibn Wa’il a luat un os de pe albia unei văi și l-a sfărâmat cu mâna lui, după care l-a întrebat pe Mesagerul lui Allah (): «Va aduce Allah aceasta înapoi la viață după ce va fi dezintegrată?» Profetul () i-a răspuns: «Da, Allah îți va provoca moartea și apoi te va aduce înapoi la viață, după care te va face să intri în Iad.» Apoi, Allah a revelat următoarele: «Oare nu vede omul că Noi l-am creat pe el dintr-o picătură? Şi iată că el Ne este Nouă un dușman învederat (pentru a contesta învierea) ~ El ne dă Nouă o pildă, uitând de crearea sa şi zice: „Cine le mai dă viaţă oaselor după ce ele sunt putrezite?” ~ Spune (o, Mohammed): „Le va da lor viaţă Acela care le-a creat pe ele prima oară, căci El este Bineştiutor al întregii firi! ~Acela care a făcut pentru voi din pomul verde foc şi iată că voi de la el aprindeți!” ~ Oare Acela care a creat Cerurile şi Pământul nu are putinţa să creeze asemenea lor? Ba da! Şi El este Al-Khallāq (Creatorul), Al-‘Alīm (Atoatecunoscătorul și Omniscientul)! ~ Şi dacă voieşte El un lucru, Porunca Lui este numai să zică „Fii!” şi el este. ~ Laudă Celui în mâna căruia se află stăpânirea tuturor lucrurilor! Şi la El veţi fi aduşi înapoi (după moarte, pentru a vă răsplăti după faptele voastre) [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 36:77-83] (Al-Hakim)

 

Cum poate fi obținută salvarea?

Dacă doreşti să ştii care religie va fi acceptată în acea Zi și care religie te poate conduce, cu Voia lui Allah, către fericirea reală și eternă, salvându-te de o viață mizerabilă și de nefericirea eternă, nu există nicio îndoială că acea religie este islamul, care i-a fost revelat Profetului Mohammed ().

 

 

 

Ce este islamul?

 

Islamul este religia care i-a fost revelată Profetului Mohammed () și care a abrogat toate religiile anterioare. Allah Preaînaltul spune:

„El este Cel care l-a Trimis pe Trimisul Său cu buna călăuzire (cu Coranul) şi cu religia Adevărului (islamul), pentru ca ea să fie biruitoare asupra oricărei alte religii, chiar dacă politeiştii urăsc (aceasta).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 9:33]

Islamul este singura religie acceptată de către Allah Preaînaltul, iar după trimiterea Mesagerului lui Allah (), nicio altă religie nu va mai fi acceptată. Allah Cel Atotputernic spune:

„(...) acele cete care nu cred în el (în Nobilul Coran) au drept făgăduință Focul (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 11:17]

De asemenea, Allah Preaînaltul spune:

„Acela care doreşte o altă religie decât islamul, nu-i va fi acceptată, şi el se va afla în Lumea de Apoi printre cei pierduţi.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 3:85]

Profetul Mohammed () a spus:

„(Jur) Pe Cel în Mâna Căruia se află viaţa lui Mohammed, cel dintre evrei sau creştini care aude despre mine, dar nu îşi afirmă credinţa în cele cu care am fost trimis şi moare în această stare (de necredinţă), va fi dintre locuitorii Focului Iadului.” (Muslim)

Islamul înseamnă ascultare și supunere numai față de Allah Preaînaltul, Singurul demn de adorare (monoteism), şi a nu Îi asocia Lui niciun partener, rival sau mijlocitor în adorare.

Islamul este o religie pe care oamenii o îmbrățișează în masă, în ciuda ajutorului financiar și moral modest pe care îl primesc cei care fac daʻwah (chemarea la islam). Cu toate acestea, rar s-a auzit că o persoană care a acceptat această credință a renunțat mai apoi la ea.

 

 

Principiile de bază ale religiei islamice

 

Islamul cuprinde un anumit număr de acte de adorare, dintre care unele sunt verbale și fizice, iar altele țin de credință. Actele de adorare verbale și fizice sunt numite stâlpii islamului (arkān al-islam), iar acestea constituie factorul decisiv care stabilește dacă o persoană este credincioasă sau necredincioasă.

Islamul nu prescrie acești stâlpi numai ca pe o simplă formalitate, aceștia având drept scop purificarea și educarea sufletelor. Punerea în practică a acestora contribuie la reformarea și corectarea fiecărui individ.

Allah Preaînaltul spune cu referire la rugăciune (as-salāh):

„(...) Rugăciunea (as-salāh) împiedică de la ceea ce este ruşinos şi de la ceea ce este oprit (oprit de legi şi de mintea sănătoasă; cum ar fi uciderea, pervertirea etc.) (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 29:45]

Allah Preaînaltul spune cu referire la caritatea anuală obligatorie (as-zakāh):

„Ia din bunurile lor milostenii, prin care să-i purifici şi să-i binecuvântezi (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 9:103]

Allah Preaînaltul spune cu referire la postul din luna Ramadan (as-siyam):

„O, voi cei care credeţi, v-a fost statornicit vouă postul (as-siyam), aşa cum le-a fost prescris şi celor dinaintea voastră - Poate că veţi fi cu frică (ca să vă sporească frica de Allah)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:183]

Allah Preaînaltul spune cu referire la pelerinaj (al-hajj):

„Pelerinajul (al-hajj) are loc în lunile cunoscute. Aceluia care s-a decis să facă pelerinajul în aceste luni îi sunt oprite în timpul pelerinajului împreunarea cu femeia, nesupunerea şi cearta (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:197]

Aceste acte de adorare joacă un rol deosebit de important în rafinarea manierelor unei persoane, în purificarea sufletului ei, în reformarea sinelui, precum și în menținerea integrității și a unității societății musulmane.

 

 

 

Stâlpii islamului (arkān al-islam)

 

Primul stâlp: mărturisirea de credinţă (ash-shahādah)

Aceasta este mărturisirea că „Nu există altă divinitate demnă de adorare în afară de Allah şi că Mohammed este Robul şi Mesagerul Său”.

Această mărturisire de credință este cheia prin care o persoană devine musulmană și baza tuturor celorlalți stâlpi ai islamului.

Prima parte a mărturisirii de credință – „Nu există altă divinitate demnă de adorare în afară de Allah” – implică următoarele:

  1. credința că Allah este Creatorul a tot ceea ce există;
  2. credința că Allah este Stăpânul a tot ceea ce există şi Dispune asupra tuturor lucrurilor;
  3. credința că Allah este Singurul demn de adorare.

 

A doua parte a mărturisirii de credință – „Mohammed este Robul şi Mesagerul Său” – implică următoarele:

  1. credința că el () este Robul și Mesagerul lui Allah Preaînaltul;
  2. credința că Allah Preaînaltul a pogorât asupra sa Revelația și i-a poruncit să o transmită tuturor oamenilor;
  3. credința că Allah Cel Atotputernic a încheiat șirul Profeților cu el () și că nu va mai veni niciun alt Profet după el ();
  4. credința că este datoria fiecărui credincios să asculte de poruncile sale, să considere a fi adevărat tot ceea ce a spus și să evite tot ceea ce a interzis.

 

Al doilea stâlp: rugăciunea (as-salāh)

Rugăciunea reprezintă concretizarea legăturii directe dintre Allah Preaînaltul și robul Său, care, ori de câte ori se cufundă în plăcerile acestei vieți, iar flacăra credinței începe să se stingă în inima lui, aude chemarea la rugăciune, iar flacăra se reaprinde și el rămâne în contact cu Domnul său în orice moment datorită celor cinci rugăciuni zilnice.

Bărbații trebuie să efectueze rugăciunile în moschee, în congregație, cu excepția cazului în care au motive valide pentru a nu face acest lucru. Astfel, musulmanii ajung să se cunoască unii pe alții, iar legăturile de iubire şi unitate care îi leagă sunt clădite, menținute şi consolidate. Ei ajung să cunoască situația fraților lor musulmani zi de zi. Dacă cineva nu este prezent la rugăciunea zilnică şi se bănuiește că este bolnav, ceilalți musulmani merg să îl viziteze, iar dacă simt că actele lui de adorare slăbesc, îl sfătuiesc asupra acestui lucru. Toate diferențele sociale, precum cele de clasă, rasă şi națiune dispar în acest mod. Musulmanii se adună în rânduri, stând unii lângă alții, îndreptându-şi fețele spre același loc (Mecca) și efectuând aceleași mișcări. Toți devin egali în ceea ce privește supunerea lor față de Allah Preaînaltul, atunci când stau în picioare în fața Lui.

  

Al treilea stâlp: caritatea anuală obligatorie (az-zakāh)

Aceasta reprezintă un anumit procentaj din avere pe care musulmanii îl oferă de bunăvoie, respectând Porunca lui Allah Preaînaltul, celor săraci și nevoiași pentru a satisface nevoile lor, aceștia fiind scutiți de umilința de a cerși. Plata carității anuale este obligatorie pentru fiecare musulman care deţine nisāb-ul (suma minimă pentru care plata carității anuale devine obligatorie). Allah Preaînaltul spune:

„Şi, de fapt, nu li s-a poruncit lor (în acest Coran) altceva (faţă de ceea ce li s-a poruncit deja în Scripturile lor originale) în afară de adorarea (doar a) lui Allah, şi să Îi fie devotați în ceea ce privește religia şi să fie hunafa’ (să stea departe de politeism şi să încline spre monoteism), să efectueze rugăciunea şi să ofere az-zakāh (caritatea obligatorie anuală): şi aceasta este religia corectă (şi dreaptă).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 98:5]

Cel care refuză să plătească zakāt-ul este considerat a fi un necredincios, deoarece îi lipsește pe cei slabi, săraci şi nevoiaşi de dreptul lor. Zakāt-ul nu reprezintă un impozit pe care statul musulman îl percepe de la poporul său, aşa cum consideră unii ignoranți, pentru că, dacă ar fi aşa, atunci el ar fi obligatoriu pentru musulmani şi nemusulmani deopotrivă. Una dintre condițiile zakāt-ului este aceea ca persoana care îl plătește să fie musulmană.

Condițiile pe care islamul le prevede cu privire la zakāt sunt următoarele:

1. deținerea nisāb-ului - suma minimă pentru care plata carității anuale devine obligatorie și care este în plus față de cea necesară acoperirii nevoilor fundamentale (mâncare, băutură, îmbrăcăminte și locuință).

2. cele pentru care se plăteşte zakāt-ul trebuie să se afle în posesia proprietarului lor timp de un an lunar întreg, iar pentru cele care nu află în posesia proprietarului timp de un an lunar întreg nu se plătește zakāt.

Legea islamică a stabilit cine sunt cei care trebuie să primească zakāt-ul. Allah Preaînaltul spune:

„Milosteniile (din caritatea anuală obligatorie) sunt numai pentru săraci, pentru sărmani, pentru cei care ostenesc pentru ele, pentru cei ale căror inimi se adună (întru credinţă) (noii convertiți la islam a căror credinţă nu este încă suficient de puternică), pentru eliberarea robilor, pentru cei îndatorați greu, pentru Calea lui Allah şi pentru călătorul aflat pe drum (cu condiţia ca scopul călătoriei să nu fie săvârșirea unui păcat). (Aceasta este) Poruncă de la Allah, iar Allah este ‘Alīm (Atoatecunoscător, Omniscient), Hakīm (Preaînțelept).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 9:60]

Procentajul din avere care trebuie oferit drept zakāh reprezintă 2,5% din aceasta. Motivul pentru care islamul prescrie plata carității anuale este acela de a elimina sărăcia din sânul societății musulmane şi a reduce pericolele care decurg din aceasta, aşa cum sunt furtul, crima şi alte acte care pot atenta la onoarea oamenilor, precum și acela de a revitaliza spiritul de solidaritate printre musulmani prin îndeplinirea nevoilor celor săraci și nevoiași. Pe de altă parte, semnificația acestui termen, care este aceea de „purificare”, clarifică scopul zakāt-ului, care este acela de a purifica sufletul celor bogaţi de lăcomie, egoism și iubirea excesivă față de această viață și plăcerile lumești care îl fac să uite de fraţii şi de surorile sale aflaţi în sărăcie.

De asemenea, zakāt-ul purifică inimile celor săraci de sentimentele de ură şi gelozie pe care le pot simți față de cei bogați. Ei îi văd pe cei mai înstăriți oferind din averea pe care Allah Preaînaltul le-a dat-o, având astfel grijă de nevoile lor şi cheltuind bani pentru ei.

 

Al patrulea stâlp: postul din luna Ramadan (as-siyam)

Este obligatoriu pentru fiecare musulman să postească o dată pe an, pe perioada întregii luni Ramadan. Dinainte de revărsatul zorilor şi până la apusul Soarelui, musulmanii trebuie să se abțină de la orice le poate rupe postul, fie că este vorba de mâncare, apă sau relații sexuale. Postul nu este o obligaţie religioasă adusă de islam, aceasta existând şi în religiile revelate anterior. Allah Preaînaltul spune:

„O, voi cei care credeţi, v-a fost statornicit vouă postul (as-siyam), aşa cum le-a fost prescris şi celor dinaintea voastră - Poate că veţi fi cu frică (ca să vă sporească frica de Allah)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:183]

Scopul postului nu este doar acela de a se abţine de la lucrurile care îl pot întrerupe, persoana care ţine post trebuind să se abțină, de asemenea, de la toate acele lucruri care pot reduce răsplata sa, aşa cum sunt minciuna, bârfa, înşelăciunea, calomnia, trădarea şi altele asemenea. Trebuie menționat faptul că toate aceste lucruri îi sunt interzise musulmanului în oricare perioadă a anului, însă mai cu seamă în timpul lunii Ramadan. Profetul Mohammed () a spus:

„Dacă o persoană nu renunţă la falsitatea din cuvintele şi acţiunile sale (în timp ce postește), atunci Allah nu are nevoie ca ea să renunţe la hrana şi băutura sa.” (Al-Bukhari)

Postul reprezintă o formă de jihād (luptă) dus împotriva dorințelor și a pasiunilor, iar sufletul musulmanului se ridică și se îndepărtează de cuvintele obscene și faptele rele. Profetul Mohammed () a spus:

„Allah Preaînaltul spune: «Toate faptele fiilor lui Adam (oamenii) sunt pentru ei înșiși, în afară de post, care este pentru Mine, și Eu îi voi răsplăti pentru acesta.» Postul este un scut. Dacă unul dintre voi posteşte, nu trebuie să folosească un limbaj indecent și nu trebuie să ridice vocea la nervi, iar dacă cineva îl jignește sau caută ceartă, trebuie să spună: «Postesc!» (Jur) pe Cel în Mâna Căruia se află sufletul lui Mohammed, mirosul care vine din gura celui care posteşte este mai bun în Faţa lui Allah decât parfumul de mosc. Cel care posteşte are parte de două momente de fericire: atunci când îşi întrerupe postul şi atunci când Îl va întâlni pe Domnul său Atotputernic și Sublim.” (Ahmad, Muslim şi An-Nasa’i)

Prin intermediul postului, musulmanul conștientizează nevoile fraților săi săraci și nevoiași, care nu au acces la suficientă hrană și îmbrăcăminte sau la un adăpost, lucru care îl determină să le respecte drepturile și să se intereseze de starea și nevoile lor.

 

Al cincilea stâlp: pelerinajul (al-hajj)

Hajj-ul este pelerinajul pe care musulmanii trebuie să îl efectueze la Casa cea Sfântă a lui Allah (Kaʻbah), pentru a îndeplini anumite ritualuri, în locuri şi momente specifice. Acest stâlp al islamului este obligatoriu de îndeplinit o dată în viață pentru fiecare musulman, bărbat sau femeie, care este sănătos şi care a atins vârsta pubertății, dacă are capacitatea fizică şi financiară pentru a face aceasta.

Cel care suferă de o boală care nu are nicio speranță de vindecare și îl împiedică de la îndeplinirea hajj-ului, cu toate că are posibilitățile financiare pentru a-l realiza, poate trimite pe altcineva în locul lui. În același fel, cel care este sărac și nu are venituri suficiente pentru a satisface nevoile sale și pe ale celor de care este responsabil este scutit de efectuarea hajj-ului. Allah Preaînaltul spune:

„(...) Este o datorie a oamenilor faţă de Allah (să împlinească) pelerinajul la această Casă, dacă au mijloacele pentru aceasta. Cât despre aceia care tăgăduiesc (dar refuză să împlinească), Allah nu are nevoie de aceste lumi (Allah nu are nevoie de făpturi, ci numai ele au nevoie de El).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 3:97]

Hajj-ul este reuniunea islamică de cea mai mare amploare. Musulmanii din întreaga lume se adună în același loc şi în aceeași perioadă, rugându-se aceluiași Domn, purtând același tip de haine, îndeplinind aceleași ritualuri şi rostind aceleaşi cuvinte:

„Labbaik Allāhumma Labbaik. Labbaika la-Sharika Laka labbaik. Inna al-Hamda wan-ni‘mata Laka wa-l-Mulk. La sharika Lak.” (Aici sunt, o, Allah, în slujba Ta, aici sunt. Aici sunt, în slujba Ta! Tu nu ai niciun partener. Toată slava şi adorarea Ţie Ţi se cuvin! A Ta este Stăpânirea, Tu eşti Cel fără egal şi nu ai parteneri!)

Aceasta însemnând: „O, Allah, am venit în acest loc răspunzând Chemării Tale și în căutarea Mulțumirii Tale, recunoscând Unicitatea Ta și faptul că numai Tu ai dreptul de a fi adorat și nimeni și nimic altceva.”

Nu există nicio diferență între nobil şi omul de rând, alb şi negru, arab şi nearab; cu toții sunt egali în fața lui Allah Cel Atotputernic și nu există nicio diferență între ei, cu excepția pietății și a conștiinței de Allah (taqwa). Hajj-ul este un eveniment care confirmă fraternitatea dintre musulmani și unitatea tuturor speranțelor şi sentimentelor lor.

 

 

Stâlpii credinței (arkān al-imān)

 

1. Credinţa în Allah

Credința în Allah Preaînaltul presupune credința în Existența Sa și în faptul că El este Singurul demn de adorare și nu are niciun partener. El este Creatorul și Stăpânul a tot ceea ce există, numai ceea ce El voiește se petrece şi El este Cel cu putere deplină peste toată creația Sa. Allah Preaînaltul spune:

„Domnul vostru este Allah, care a creat Cerurile şi Pământul în şase zile, iar apoi s-a aşezat deasupra Tronului (nicio interpretare nu este în măsură să dea sensul adevărat al acestor expresii). El face ca noaptea să învăluie ziua, urmându-i degrabă (să se succeadă una pe alta fără întrerupere). (El a creat) Soarele, Luna şi stelele supuse Poruncii Sale. Şi nu este decât a Lui înfăptuirea şi stăpânirea. Binecuvântat este Allah, Domnul lumilor!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 7:54]

Allah Cel Atotputernic nu are niciun partener în ceea ce privește Stăpânirea Sa (Rububiyyah). El, Preaînaltul, spune:

„Spune (o, Mohammed): «Într-adevăr, rugăciunea mea, actele mele de devoțiune, viaţa mea şi moartea mea Îi aparţin lui Allah, Stăpânul lumilor! ~ El nu are niciun asociat! Astfel mi s-a poruncit şi eu sunt primul dintre musulmani (adică pentru cei care I se supun lui Allah şi model de urmat pentru ei)!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 6:162-163]

Allah Cel Atotputernic nu are niciun partener în ceea ce privește Divinitatea Sa (Uluhiyyah). El, Preaînaltul, spune:       

„Şi Noi nu am trimis înaintea ta niciun Profet fără să nu-i revelăm lui: «Nu există altă divinitate demnă de adorare în afară de Mine, deci adorați-Mă pe Mine!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:25]

Allah Cel Atotputernic nu are niciun partener în ceea ce privește Numele și Atributele Sale (Asmā wa as-Sifāt). El, Preaînaltul, spune:

„Ale lui Allah sunt Numele cele mai frumoase (cele nouăzeci şi nouă de Atribute sau Nume Sublime ale lui Allah; conform unui hadith, acela care le ştie pe toate va ajunge în Paradis)! Chemaţi-L cu ele şi depărtați-vă de aceia care schimonosesc Numele Lui (le deformează şi se abat cu ele de la adevăr)! Ei vor fi răsplătiți după ceea ce fac!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 7:180]

Nu există nicio altă divinitate demnă de adorare în afară de Allah Preaînaltul. Astfel, omul nu trebuie să se bazeze pe nimeni altcineva în afară de El, nu trebuie să invoce pe nimeni altcineva în afară de El, nu trebuie să implore pe nimeni altcineva în afară de El și nu trebuie să îndrepte niciun act de adorare către nimeni altcineva în afară de El, Cel Atotputernic.

Lui Allah Preaînaltul Îi aparţin cele mai frumoase Nume și Atribute și nu trebuie să denaturăm sau să negăm semnificaţia lor, să ne adâncim în întrebări despre cum au apărut acestea sau să Îl asemănăm pe Allah cu nimic din creaţia Sa. El, Cel Atotputernic, spune:

„(...) Nu este nimic asemenea cu El (nu are nimeni Calitățile Sale). El este As-Samī‘ (Cel Care aude toate), Al-Basīr (Atoatevăzătorul).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 42:11]

 

2. Credinţa în îngeri

Aceasta presupune credința în existența lor și în faptul că Allah Preaînaltul este Singurul care cunoaște numărul lor. Allah Preaînaltul i-a creat pentru ca aceștia să Îl adore. El, Cel Atotputernic, spune:

„Mesia nu se va dezice (nu va fi într-atât de arogant încât să nu se supună Poruncilor Lui) niciodată de a-i fi rob lui Allah şi nici îngerii apropiaţi, iar pe aceia care se dezic de adorarea Lui şi se arată trufași îi va aduna la El laolaltă.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 4:172]

De asemenea, Allah Preaînaltul i-a creat pentru a îndeplini anumite sarcini pe care El Însuși li le-a atribuit. Allah Cel Atotputernic spune:

„(…) ei nu se răzvrătesc împotriva lui Allah în ceea ce El le porunceşte, ci ei fac ceea ce li se porunceşte.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 66:6]

Îngerii (Pacea fie asupra lor!) nu sunt egali ai lui Allah Preaînaltul și nici copiii Lui. El, Cel Atotputernic, spune:

„Ei zic: «Cel Preamilostiv Şi-a luat un fiu (dintre îngeri, căci au pretins că îngerii sunt fiicele lui Allah)!» Mărire Lui! Însă ei (îngerii) nu sunt decât niște robi ținuți în cinste (și aproape de El). ~ Ei nu I-o iau înainte cu vorba şi ei purced numai după Porunca Lui (și nu sunt neascultători faţă de Porunca Lui).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:26-27]

Allah Preaînaltul a revelat numele și atribuțiile multor îngeri (Pacea fie asupra lor!) și mulți alții nu au fost menționați, însă trebuie să credem în toți.

 

3. Credinţa în Cărţile lui Allah

Aceasta presupune credința în faptul că Allah Preaînaltul le-a revelat Cărţile Divine Mesagerilor Săi (Pacea fie asupra lor!) pentru ca aceștia să le transmită omenirii. Câteva dintre aceste Cărți sunt următoarele:

1. Foile lui Avraam şi Moise (Pacea fie asupra lor!). Nobilul Coran descrie câteva principii religioase conținute în acestea. Allah Preaînaltul spune:

„Sau oare i s-a vestit lui ce se află în foile lui Moise ~ Şi ale lui Avraam, care şi-a ţinut cu credinţă (făgăduinţa lui de a transmite) ~ Că niciun suflet nu va purta povara altuia (fiecare suflet va purta păcatele sale şi va răspunde pentru ele) ~ Şi că omul nu va dobândi decât (rodul) celor pe care le-a agonisit (va fi răsplătit numai pentru faptele sale) ~ Şi că agoniseala lui se va vedea (în Ziua Judecăţii), ~ Iar apoi va primi pentru ea răsplata cuvenită?” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 53:36-41]

2. Tora este Scriptura care i-a fost revelată lui Moise (Pacea fie asupra lui!). Allah Preaînaltul spune:

„Noi am pogorât Tora, în care este călăuzire dreaptă şi lumină. După ea judecă Profeţii (dintre fiii lui Israel) cei supuși Voinţei lui Allah, rabinii şi învăţaţii, pentru cei care s-au iudaizat, căci lor li s-a încredinţat spre păstrare Scriptura lui Allah (Tora) şi ei sunt martori pentru ea (răspunzători de aplicarea corectă a prescripțiilor Torei, apărând-o de orice răstălmăcire). Ci nu vă temeți de oameni, ci temeți-vă de Mine. Şi nu vindeți Semnele Mele pentru un preţ de nimic. Iar aceia care nu judecă după ceea ce a pogorât Allah, aceia sunt necredincioşi.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 5:44]

3. Az-Zabur (Psalmii) reprezintă Scriptura care i-a fost revelată lui David (Pacea fie asupra sa!). Allah Preaînaltul spune:

„(...) şi i-am dat lui David Psalmii.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 4:163]

4. Injil (Evanghelia) este Scriptura care i-a fost revelată lui Isus (Pacea fie asupra sa!). Allah Preaînaltul spune:

„Şi l-am trimis Noi, după ei, pe Isus, fiul Mariei, întărind (Tora) care se afla dinaintea lui şi i-am dat lui Evanghelia, în care este călăuzire şi lumină, întărind Tora care se afla dinaintea lui, şi drept călăuzire şi îndemnare pentru cei cucernici.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 5:46]

Musulmanii trebuie să creadă în toate Cărţile Divine revelate înainte de Coran și în Originea lor Divină, însă nu trebuie să pună în aplicare preceptele pe care acestea le conțin, deoarece ele au fost revelate pentru anumite națiuni și timpuri. Isus (Pacea fie asupra sa!) este citat ca spunând în Biblie:

„Eu nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.” [Evanghelia după Matei, 15:24]

Nobilul Coran descrie câteva subiecte care au fost revelate în Tora şi Evanghelie, așa cum este Profeția lui Mohammed (). Allah Preaînaltul spune:

„(...) Îndurarea Mea cuprinde toate lucrurile. Şi Eu voi prescrie pentru aceia care au frică şi achită caritatea anuală obligatorie şi cei care cred în semnele Noastre, ~ Pentru aceia care îl urmează pe trimis, Profetul neînvățat (care nu a primit învățătură de la oameni şi care nu știa nici să scrie, nici să citească - Mohammed), despre care află scris la ei în Tora şi în Evanghelie. El le porunceşte ceea ce este bine şi-i opreşte de la ceea ce este urât, le îngăduie lor bunătățile şi le opreşte lor pe cele necurate (cum sunt carnea de porc, mortăciunea şi sângele) şi-i uşurează pe ei de povara lor şi de lanţurile care au fost asupra lor. Cei ce cred în el (în Profet) şi îl susţin şi îl ajută şi urmează lumina (Coranul) care a fost pogorâtă cu el, aceia vor fi izbânditori.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 7:156-157]

5. Nobilul Coran. Musulmanii trebuie să creadă că Nobilul Coran este Cuvântul lui Allah pe care îngerul Jibril (Pacea fie asupra sa!) i l-a transmis Profetului Mohammed (), iar toate Cărţile Divine anterioare au fost abrogate de acesta. Astfel, este obligatoriu ca toți oamenii să creadă în Nobilul Coran, în cel căruia i-a fost revelat () şi în religia care a venit cu el.

 

4. Credinţa în Profeți și Mesageri

Aceasta reprezintă credința în faptul că Allah Preaînaltul i-a ales pe cei mai buni dintre oameni ca să fie Mesagerii Săi (Pacea fie asupra lor!). Allah Cel Atotputernic le-a relevat Cărțile Mesagerilor Săi (Pacea fie asupra lor!) și le-a cerut să transmită Mesajul pentru ca, astfel, oamenii să nu aibă nicio dovadă împotriva Lui după ce i-a trimis pe aceștia.

Allah Preaînaltul a trimis numeroși Profeţi şi Mesageri (Pacea fie asupra lor!) și numai El, Cel Atotputernic, cunoaşte numărul lor exact. Allah Preaînaltul spune:

„Noi am trimis Trimiși şi mai înainte de tine. Despre unii dintre ei ţi-am povestit, iar despre alţii dintre ei nu ţi-am povestit (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 40:78]

Musulmanii trebuie să creadă că Profeții și Mesagerii lui Allah (Pacea fie asupra lor!) nu au fost decât niște ființe umane. Allah Preaînaltul spune:

„Nu am trimis înainte de tine decât numai bărbaţi (nu am trimis niciodată îngeri) cărora le-am revelat (...)” [Coran 21:7]

Allah Preaînaltul spune cu privire la Isus (Pacea fie asupra sa!):

„Mesia, fiul Mariei, nu este decât un Trimis, asemenea Trimișilor de dinainte de el, iar mama lui este o femeie cu evlavie adevărată. Amândoi mâncau bucate (de rând) (ei aveau nevoie de ele pentru că erau oameni, iar acela care are nevoie de altceva din afara lui, nu poate fi un Dumnezeu). Priveşte ce Semne învederate le trimitem Noi şi apoi priveşte cum sunt ei îndepărtați (de la ele) (de data aceasta nu se mai referă la Mesia şi la Maria, ci la creştini în general)!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 5:75]

Este obligatorie credința în toți Profeții și Mesagerii (Pacea fie asupra lor!), iar cel care crede în unii dintre ei și nu crede în alții nu este considerat a fi musulman. Allah Preaînaltul spune:

„Aceia care nu cred în Allah şi în Trimişii Săi şi vor să-l separe pe Allah de Trimişii Săi, zicând: «Noi credem în unii dintre ei (dintre Trimiși), dar nu credem în alţii.» şi voiesc să găsească un drum de mijloc, ~ Aceia sunt în adevăr necredincioşi şi pentru cei necredincioşi am pregătit Noi osândă rușinoasă.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 4:150-151]

Primul trimis a fost Profetul Nūh (Noe), iar ultimul a fost Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lor!).

 

5. Credinţa în Ziua Judecăţii

Aceasta presupune credința în faptul că va veni o zi în care această lume se va sfârși și va dispărea. Allah Preaînaltul spune:

„Toţi cei care sunt pe Pământ vor pieri (toţi cei care se află pe faţa Pământului sunt pieritori), ~ Va rămâne veşnic (numai) Faţa (aici cu sensul de Entitatea Sa) Domnului tău, Cel plin de Slavă şi de Cinste (Dhū-l-jalāli wa-l-’ikrām).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 55:26-27]

Credinţa în Ziua Judecăţii presupune următoarele:                               

Credinţa în viaţa din Barzakh: aceasta este perioada de la moartea omului până în Ziua Învierii, timp în care credinciosul va avea parte de plăceri, în timp ce necredinciosul va fi pedepsit.

Credinţa în Înviere: după aceea, Allah Preaînaltul va readuce la viață toată Creația, judecându-i și recompensându-i pe cei care au făcut fapte bune, au crezut (în Allah Preaînaltul) şi au urmat învățăturile Mesagerilor și Profeților lui Allah (Pacea fie asupra lor!). De asemenea, El, Cel Atotputernic, îi va pedepsi pe cei care au comis fapte rele, nu au crezut şi nu au ascultat de Mesagerii Săi (Pacea fie asupra lor!). Allah Preaînaltul spune:

„Necredincioşii au pretins (în mod fals) că ei nu vor mai fi înviaţi (niciodată, pentru Judecată). Spune (o, Mohammed): «Ba da! (Jur) Pe Domnul meu! (Cu siguranţă) Veţi fi voi înviaţi şi apoi vi se va spune vouă (şi veţi fi recompensați pentru) ceea ce aţi făcut! Şi acesta este uşor pentru Allah!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 64:7]

Credinţa în Adunare. Allah Preaînaltul spune:

„Cu adevărat, Ziua Judecăţii este un timp fixat!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 78:17]

Credința în expunere. Allah Preaînaltul spune:

„Şi ei vor fi aşezaţi dinaintea Domnului tău în rând. «Iată că aţi venit la Noi precum v-am creat pe voi dintru întâi (adică fără avere şi copii), cu toate că aţi pretins (aţi tăgăduit că vă vom învia) că Noi nu vom împlini Făgăduinţa Noastră (termenul pentru înfăptuirea promisiunii de a vă învia, judeca şi răsplăti)!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 18:48]

Credința în întrebări. Allah Preaînaltul spune:

„«Şi opriți-i pe ei, pentru că ei trebuie să fie întrebaţi! ~ De ce nu vă ajutați voi unii altora?» ~ Dar în Ziua aceea vor fi ei supuși (se vor lăsa conduși şi vor fi smeriţi).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 37:24-26]

Credinţa în faptul că pielea și membrele corpului vor da mărturie. Allah Preaînaltul spune:

„Astfel încât, atunci când vor ajunge la el, vor da mărturie împotriva lor urechile lor şi ochii lor şi pieile lor, pentru ceea ce ei au săvârşit. ~ Şi vor grăi ei către pieile lor: «De ce aţi făcut mărturie împotriva noastră?», iar ele le vor răspunde: «Ne-a făcut să grăim Allah Cel care face să grăiască toate lucrurile. El v-a creat pe voi întâia oară şi la El fi veţi întorși! ~ Voi nu v-aţi putut ascunde (când aţi săvârşit păcatele), ca să nu dea mărturie împotriva voastră urechile voastre, ochii voştri şi pieile voastre, însă voi v-aţi închipuit că Allah nu ştie multe din cele pe care voi le săvârşiţi.»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 41:20-22]

Credinţa în înmânarea registrelor și a cărților. Allah Preaînaltul spune:

„Apoi, în ceea ce îl priveşte pe cel căruia i se va da cartea (faptelor sale scrise) în mâna sa dreaptă, ~ Cu siguranţă, el va primi o judecată uşoară ~ Şi el se va întoarce la familia sa (în Paradis) cu bucurie.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 84:7-9]

Credinţa în faptul că oamenii vor fi răsplătiți cu Paradisul sau Iadul veșnic. Allah Preaînaltul spune:

„Cu adevărat, cei care nu cred dintre oamenii Scripturii (evreii şi creştinii care nu urmează nici învăţăturile originale ale lui Moise şi Isus şi nici pe cele ale lui Mohammed) şi politeiştii vor fi în Focul Iadului, în care vor locui pe vecie. Ei sunt cei mai răi dintre toate făpturile. ~ Cu adevărat, cei care cred (în Unicitatea lui Allah şi în Mesagerul Său, Mohammed) şi fac fapte bune, aceia sunt cei mai buni dintre toate făpturile. ~ Răsplata lor de la Domnul lor sunt Grădinile ‘Adn-ului (Paradisul), pe sub care curg râuri şi în care vor locui pe veci. Allah va fi Mulţumit de ei şi ei vor fi mulțumiți de El. Aceasta (răsplata) este pentru cel care se teme de Domnul său.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 98:6-8]

 

6. Credinţa în Destin şi Predestinare

Aceasta este credința că Allah Preaînaltul știa totul înainte să se petreacă și știe tot ceea ce se va întâmpla în viitor. El a făcut apoi ca totul să existe, în concordanță cu Măsura şi Cunoașterea Sa. El, Cel Atotputernic, spune:

„(...) (Allah) a creat toate lucrurile şi le-a orânduit cu bună rânduială.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 25:2]

Tot ceea ce a avut loc în trecut, tot ceea ce are loc în prezent şi tot ceea ce va avea loc în viitor este cunoscut dinainte de către Allah Preaînaltul și totul are loc în conformitate cu Voia şi Hotărârea Sa. Mesagerul lui Allah () a spus:

„O persoană nu este cu adevărat credincioasă până când nu crede în Predestinarea Divină, fie ea bună sau rea, fiind conștientă de faptul că ceea ce s-a întâmplat este ceea ce trebuia să se întâmple şi ceea ce nu s-a întâmplat nu a fost menit să se întâmple.” (At-Tirmidhi)

Însă, acest lucru nu intră în contradicție cu faptul că omul trebuie să caute cauzele și efectele evenimentelor și să facă tot posibilul pentru a le face să se întâmple. Spre exemplu, dacă o persoană doreşte să aibă un copil, ea trebuie să se căsătorească mai întâi și să își stabilească obiective concrete pentru a obține acest lucru. Apoi, cauzele pot produce efectele și obiectivele stabilite sau nu, în conformitate cu Voia lui Allah Preaînaltul, deoarece cauzele sunt considerate a fi, de asemenea, parte din Voia lui Allah. Profetul Mohammed () a fost întrebat:

„«O, Mesager al lui Allah, crezi că ruqīah, medicamentele și lucrurile pe care le folosim pentru a ne proteja împiedică Hotărârea lui Allah?» El () a răspuns: «Toate acestea fac parte din Hotărârea lui Allah.»” [At-Tirmidhi și Ibn Majah, clasificat hasan de către Al-Albani] 

Foamea, setea şi frigul fac parte din Destin, iar faptul că oamenii caută să îşi satisfacă foamea și setea mâncând și bând şi caută să combată frigul prin păstrarea căldurii face parte, de asemenea, din Destinul lui Allah Preaînaltul, oamenii opunându-se Destinului cu propriul Destin.

Beneficiile credinţei în Destin şi Predestinare:

satisfacerea și mulțumirea cu ceea ce se întâmplă, care aduc pacea sufletească şi liniștea inimii. Acest fapt nu îi permite sufletului să se întristeze pentru că un lucru nu a avut rezultatul dorit sau pentru ceea ce nu s-a întâmplat. Preocupările şi neliniștea inimii conduc la multe tulburări psihice, iar acestea au un efect negativ asupra trupului, însă credinţa în Destinul și Predestinarea lui Allah previne orice fel de griji și anxietate. Allah Preaînaltul spune:

„Nicio nenorocire nu se îndreaptă pe Pământ şi nici în sufletele voastre fără ca ea să nu se afle într-o carte (Tablele păstrate), înainte ca Noi să o pricinuim. Acesta este un lucru uşor pentru Allah, ~ Pentru ca voi să nu fiţi triști pentru ceea ce aţi pierdut şi nici să nu vă prea bucuraţi pentru ceea ce El vă dăruieşte. Şi Allah nu-l iubeşte pe cel trufaș şi lăudăros.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 57:22-23]

credinţa în Predestinare încurajează cunoașterea şi explorarea a tot ceea ce Allah Preaînaltul a creat în acest Univers. Afecțiuni precum bolile îi determină pe oameni să caute un leac, iar acest lucru se face prin căutarea surselor de medicină pe care Allah Preaînaltul le-a creat în acest Univers.

credinţa în Predestinare îl consolează pe credincios și uşurează efectele problemelor și ale calamităților care îl afectează. De exemplu, pierderea unor bunuri reprezintă o calamitate, însă, dacă persoana disperă și intră într-o stare de tristețe constantă, suferința acesteia va fi dublă, ea fiind afectată de pierderea bunurilor și de tristețea cauzată de aceasta. Pe de altă parte, dacă persoana crede în Predestinare, ea va accepta prima calamitate (pierderea bunurilor), știind că aceasta nu putea fi evitată, și nu va mai suferi atât de tare din cauza acesteia. Profetul Mohammed () a spus:

„Prețuiți ceea ce vă va aduce beneficii (în Viața de Apoi), căutați Ajutorul lui Allah și nu deznădăjduiți; iar dacă ceva neplăcut se întâmplă nu spuneți: «Dacă aș fi făcut așa și așa, cutare sau cutare, nu s-ar fi întâmplat.», ci, mai degrabă, spuneți: «Qaddaru Allahi ua mā şā’a fa‘ala» (Aceasta este Hotărârea lui Allah și El face ceea ce voiește!), întrucât, prin rostirea cuvântului «dacă» începe lucrarea lui Șeitan.” (Muslim)

credinţa în Predestinare sporește dependența de Allah Preaînaltul şi îndepărtează teama de răul venit din partea oamenilor. ʻAbd Allah ibn ʻAbbas (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:

„Într-o zi, mă aflam în spatele Mesagerului lui Allah () și el mi-a spus: «O, tinere, te voi învăța câteva cuvinte (sfaturi): «Păstrează Poruncile lui Allah și Allah te va proteja. Păstrează Poruncile lui Allah si Îl vei găsi în fața ta (va fi cu tine în orice situație). Dacă ceri ceva, atunci cere de la Allah, iar dacă vei căuta ajutor, atunci caută ajutor la Allah şi să știi că, dacă întreaga comunitate s-ar aduna ca să îți facă un bine, nu va putea să-l facă decât dacă Allah l-a prescris deja pentru tine. De asemenea, dacă întreaga comunitate s-ar aduna ca să îți facă un rău, acesta nu te va atinge, cu excepția a ceea ce Allah a prescris deja împotriva ta. Calemurile au fost ridicate, iar sulurile s-au uscat.»” (At-Tirmidhi)

credinţa în Predestinare nu înseamnă, aşa cum consideră unii în mod eronat, a te încrede în Allah Preaînaltul fără a te strădui pentru a îndeplini un lucru.

Profetul Mohammed a spus ():

„(Jur) pe cel în Mâna Căruia se află sufletul meu că este mai bine pentru oricare dintre voi să ia o frânghie și să taie câteva lemne (din pădure) pe care să le care pe spinarea lui și să le vândă pentru ca Allah să îl salveze decât să ceară ceva de la o persoană pe care aceasta i-l poate da sau nu.” (Al-Bukhari)

În plus, Mesagerul lui Allah () i-a spus unui om care l-a întrebat dacă trebuie să își lase cămila liberă și să se încreadă în Allah:

„Leagă-ți cămila şi încrede-te în Allah.” (Ibn Hibban)

 

Ce se spune despre islam

George Bernard Shaw a spus în cartea sa – „Islamul după o sută de ani”:

„Întreaga lume va accepta islamul și, chiar dacă nu îl va accepta cu numele său adevărat, o va face cu un nume de împrumut. Va veni o zi în care Occidentul va îmbrățișa religia islamică. Timp de secole, Occidentul a citit cărți pline de minciuni despre islam. Am scris o carte despre Mohammed, însă aceasta a fost cenzurată deoarece se afla dincolo de tradiția engleză (...) Islamul este religia în care descoperim beneficiile tuturor religiilor, dar ale cărui avantaje nu le găsim în alte religii.”

 

 

 

Cine este Mesagerul islamului?

 

El este Mohammed ibn ʻAbd Allah (), ultimul dintre Profeți și Pecetea acestora (Pacea fie asupra lor!). Allah Preaînaltul spune:

„Mohammed nu este tată niciunuia dintre bărbaţii voştri (Mohammed nu a avut decât fiice, căci fiii săi au murit la o vârstă foarte fragedă, iar pe Zaid l-a adoptat), ci el este Trimisul lui Allah şi încheietorul Profeţilor (în sensul că șirul Profeţilor şi Profețiilor s-a încheiat cu el, care este ultimul dintre Profeţi), şi Allah este Atoateștiutor.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 33:40]

Allah Cel Atotputernic l-a trimis pe Mohammed () pentru toți oamenii, nu doar pentru arabi. Allah Preaînaltul spune:

„Şi Noi nu te-am trimis (o, Mohammed) decât ca vestitor şi prevenitor pentru toată lumea, însă cei mai mulţi dintre oameni nu ştiu.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 34:28]

Allah Preaînaltul l-a trimis pentru ca întreaga omenire să poată obţine adevărata fericire, pentru a îi arăta acesteia Calea adevărului și a binelui şi pentru a o avertiza cu privire la urmarea căii greșite. Allah Preaînaltul spune:

„Şi Noi nu te-am trimis (o, Mohammed) decât ca o îndurare pentru lumi.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 21:107]

Chiar şi înainte de primirea Revelației Divine, el a fost cunoscut drept „cel demn de încredere”, iar oamenii aveau o așa de mare încredere în Mohammed () încât îi încredințau averile atunci când trebuiau să plece într-o călătorie. De asemenea, el () era cunoscut sub numele de „cel sincer”, deoarece niciodată nu a mințit şi nu a acționat cu perfidie. El () își dorea tot ceea ce era mai bun pentru ceilalți.

Mohammed () a primit prima Revelație la vârsta de 40 de ani şi i-a spus atunci soției sale, Khadijah (Allah să fie mulțumit de ea!), cu inima tremurândă:

„«O, Khadijah, ce se întâmplă cu mine? Mă tem că mi s-ar putea întâmpla ceva.» Khadijah i-a răspuns: «Ba nu! Așteaptă veștile bune! (Jur) Pe Allah, Allah nu te va dezamăgi, căci tu păstrezi relațiile cu rudele tale, spui adevărul, te ocupi de problemele celorlalți și îi ajuți financiar pe nevoiași, îți onorezi oaspeții cu generozitate și îi ajuți pe cei loviți de calamități.»” (Convenit)

Profetul Mohammed () a fost cel mai bun om din întreaga creație. Allah Preaînaltul spune:  

„Şi cu adevărat tu (o, Mohammed) ai un înalt caracter moral!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 68:4]

 

Ce se spune despre Profetul Mohammed ()

Poetul german, Goethe, a spus:

„Am căutat în istorie un exemplu pentru întreaga omenire şi l-am găsit în Mohammed.”

Will Durant a spus în cartea sa, „Civilizații istorisite”:

„Dacă judecăm măreția după impactul asupra oamenilor, atunci trebuie să spunem că Mesagerul musulmanilor este cel mai măreț dintre cei măreți din istorie. El a ținut în frâu fanatismul și superstițiile, stabilind o religie ușoară, clară și puternică, mai presus de iudaism, creștinism și de vechile religii ale țării sale. Aceasta a reușit să rămână până în prezent o forță intrinsecă măreață.”

 

 

 

Ce este Nobilul Coran?

 

Nobilul Coran este Cuvântul lui Allah pe care îngerul Jibril (Pacea lui Allah fie asupra sa!) i l-a transmis Profetului Mohammed (). Acesta este diferit față de celelalte Scripturi din următoarele motive:

■ este ultima Carte Divină revelată, fapt pentru care Allah Preaînaltul a promis să o apere de orice denaturare până când El, Cel Atotputernic, va moșteni Pământul cu tot ceea ce conține acesta. Astfel, Nobilul Coran se află astăzi în aceeaşi formă în care i-a fost revelat Profetului Mohammed (), iar acesta nu a suferit nicio modificare, adăugire sau denaturare. Allah Preaînaltul spune:

„Într-adevăr, Noi am pogorât Coranul şi Noi îi vom fi păzitori.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 15:9]

■ recitarea Nobilului Coran este considerată a fi un act de adorare şi este, de asemenea, una dintre modalităţile prin care acesta este prezervat. Profetul Mohammed () a spus:

„Cel care citeşte o literă din Cartea lui Allah, va avea răsplata pentru o faptă bună, şi fiecare faptă bună va fi înmulţită cu zece. Eu nu spun că «alif-lam-mim» sunt o singură literă, ci «alif» este o literă, «lam» este o literă şi «mim» este o literă.” (At-Tirmidhi)

memorarea Nobilului Coran este considerată a fi, de asemenea, un act de adorare. Ibn ‘Abbas (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat că Profetul Mohammed () a spus:

„Cu adevărat, cel care nu are nimic din Coran în inima lui este asemeni unei case abandonate.” (Ahmad și At-Tirmidhi)

învăţarea și predarea Nobilului Coran sunt considerate a fi, de asemenea, acte de adorare. Mesagerul lui Allah () a spus:

„Cel mai bun dintre voi este cel care memorează Coranul şi îi învaţă şi pe alţii.” (Al-Bukhari)

■ Nobilul Coran conține toate legile care permit fondarea unei societăți perfecte, iar punerea în aplicare a acestora asigură fericirea tuturor membrilor ei. Allah Preaînaltul spune:

„(...) Şi Noi ţi-am trimis ţie Cartea (Coranul) ca tâlcuire pentru toate lucrurile (dovada pentru toate cele de care are omul nevoie), călăuză, îndurare şi bună vestire pentru musulmani.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 16:89]

■ Nobilul Coran este considerat a fi un document istoric, acesta menționând revelarea religiilor diferiților Profeţi şi Mesageri (Pacea fie asupra lor!) și relatând ceea ce s-a întâmplat cu aceștia și respectivele lor popoare, de la Adam și până la Mohammed (Pacea fie asupra lor!)‎‎.

■ Allah Preaînaltul a revelat Nobilul Coran pentru fericirea întregii omeniri. El, Cel Atotputernic, spune:

Alif. Lam. Ra. (Aceasta este) o Carte pe care Noi ți-am pogorât-o pentru ca tu să-i scoți pe oameni din întuneric la lumină (adică din rătăcire la Calea cea Dreaptă, la credinţă) - cu Voia Domnului lor - pe drumul lui Al-‘Azīz (Celui Atotputernic, Invincibilului), Al-Hamīd (Celui Demn de laudă).” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 14:1]

 

Ce se spune despre Nobilul Coran?

Will Durant a spus în cartea sa - „Civilizații istorisite”:

„Timp de paisprezece secole, Coranul a umplut memoria, a stârnit imaginația, a modelat caracterul și probabil că a calmat intelectul a sute de milioane de oameni. El le-a dat sufletelor simple cea mai ușoară credință și cea mai puțin mistică, lipsită de ritualuri, idolatrie și preoțime. Mesajul său a ridicat nivelul moral și cultural al adepților săi, a promovat ordinea socială și unitatea, a inculcat igiena, a împuținat superstițiile și cruzimea, a îmbunătățit condiția sclavilor, i-a acordat celui inferior demnitate și mândrie și a produs printre musulmani un grad de sobrietate și cumpătare care nu a mai fost egalat nicăieri în lumea omului alb.”

 

 

 

Poziția islamului față de ştiinţă

 

Islamul încurajează educația și căutarea cunoașterii, condamnând ignoranța și avertizând împotriva ei. Allah Preaînaltul spune:

„(...) Spune (o, Mohammed): «Oare sunt egali aceia care ştiu (că Allah este Unic şi cunosc Poruncile Lui) cu aceia care nu ştiu? (Nu sunt egali.)» (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 39:9]

De asemenea, Allah Cel Atotputernic spune:

„(...) Allah îi va ridica în rang pe aceia dintre voi care cred şi pe cei cărora li s-a dat știința (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 58:11]

Islamul îi încurajează pe oameni să caute să își sporească nivelul cunoaşterii. Allah Preaînaltul spune:

„(...) Şi spune (o, Mohammed): «Domnul meu, sporeşte-mi mie știința!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 20:114]

Islamul le oferă o importanţă deosebită științei și învățaților. Profetul Mohammed () a spus:

„Nu este dintre noi cel care nu îi respectă pe vârstnici, nu arată milă față de tineri şi nu oferă ceea ce se cuvine învățaților.” (Al-Bukhari)

Pentru a încuraja căutarea și răspândirea cunoașterii, islamul consideră acestea a fi o cale care conduce către Paradis. Profetul Mohammed () a spus:

„Celui care urmează o cale în căutarea cunoașterii, Allah îi va face ușoară calea către Jannah (Paradis). Îngerii își vor coborî aripile asupra celui care caută cunoașterea, fiindu-le plăcută îndeletnicirea lui. Locuitorii Cerurilor și ai Pământului, chiar și peștele din adâncul apelor se roagă pentru iertarea lui. Superioritatea celui învățat asupra unui credincios devotat este asemeni celei a Lunii față de celelalte stele (în ceea ce priveşte strălucirea). Învățații sunt moștenitorii Profeților care nu lasă moștenire nici dinari și nici dirhami, ci numai cunoaștere (învățătură); iar cel care o dobândește, dobândește, de fapt, o parte abundentă.” (Muslim)

 

 

 

Poziția islamului față de avere

 

În islam, toată bogăția Îi aparține lui Allah Preaînaltul, iar El a încredințat-o oamenilor. Aceasta este o responsabilitate, iar ei trebuie să o câștige în mod legal şi să o cheltuiască într-un fel care este permis. Profetul Mohammed () a spus:

„Fiul lui Adam nu va fi lăsat să plece din fața Domnului său în Ziua Judecății până când nu va fi întrebat despre patru lucruri: timpul său şi cum l-a petrecut, tinerețea sa şi felul în care s-a folosit de ea, averea sa şi felul în care a obținut-o şi a cheltuit-o şi dacă a acționat în conformitate cu cunoștințele acumulate.” (At-Tirmidhi)

Islamul îi îndeamnă pe musulmani să caute bogăția pentru a o cheltui pentru sine și pentru cei de care sunt responsabili, rezolvându-și astfel chestiunile zilnice. De asemenea, aceasta reprezintă o modalitate pentru a obţine Recompensa lui Allah Preaînaltul, dacă este folosită în scopuri caritabile. Profetul Mohammed () a spus:   

„Credinciosul puternic este mai bun şi mai iubit de Allah decât cel slab şi există bine în amândoi. Prețuiți ceea ce vă va aduce beneficii (în Viața de Apoi), căutați Ajutorul lui Allah și nu deznădăjduiți; iar dacă ceva neplăcut se întâmplă nu spuneți: «Dacă aș fi făcut așa și așa, cutare sau cutare, nu s-ar fi întâmplat.», ci, mai degrabă, spuneți: «Qaddaru Allahi ua mā şā’a fa‘ala» (Aceasta este Hotărârea lui Allah și El face ceea ce voiește!), întrucât, prin rostirea cuvântului «dacă» începe lucrarea lui Șeitan.” (Muslim)

Există și alte datorii pe care musulmanul trebuie să le achite din averea sa, așa cum este caritatea anuală obligatorie (az-zakāh). Astfel, acesta are obligația de a cheltui pentru ceea ce îi aduce beneficii atât în această viață, cât și în Viața de Apoi. Allah Preaînaltul spune:

„Ci caută cu ceea ce ţi-a dăruit Allah Casa cea veșnică (Paradisul)! Şi nu uita partea ta din această viaţă (acest verset îi invită pe dreptcredincioşi să ia din viaţă ceea ce este bun şi ceea ce îi înalţă, fără a manifesta o pietate exagerată)! Şi fă bine, aşa după cum şi Allah ţi-a făcut ţie bine! Şi nu umbla după stricăciune pe Pământ, fiindcă Allah nu-i iubeşte pe cei care fac stricăciune.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 28:77]

Profetul Mohammed () a spus:

„Cât de măreaţă este averea atunci când este pusă în mâinile unui om drept!” (Ibn Hibban)

Islamul interzice risipa. Allah Preaînaltul spune:

„Şi dă-i celui care ţi-e rudă ceea ce i se cuvine, ca şi sărmanului (cel sărac, indiferent dacă ţi-e rudă sau nu) şi călătorului de pe drum (aflat la nevoie), însă nu risipi peste măsură (pentru lucruri interzise sau reprobabile ori pentru cineva care nu merită), ~ Căci risipitorii sunt fraţii șeitanilor (sunt asemenea șeitanilor, nerecunoscând binefacerea lui Allah şi cheltuind averea pentru ceea ce nu trebuie), iar Şeitan este nerecunoscător Domnului său!” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 17:26-27]

 

 

Concluzii

 

Am făcut tot posibilul ca această carte să fie una scurtă și concisă şi am evitat oferirea de prea multe detalii, care ar putea plictisi. Speranţa mea este că spusele mele vor aduce clarificări şi vor servi drept cheie pentru cei care doresc să învețe mai multe despre islam și mai ales pentru cei care nu au aderat la acesta şi au ales să îi creadă pe dușmanii islamului, care îi aduc acestuia acuzații false, împotriva cărora noi trebuie să luptăm și să avertizăm. Ei nu ştiu că adevărata fericire şi mântuirea sunt obținute prin adoptarea și punerea în practică a islamului, precum și prin invitarea celorlalți la el. Acestor persoane le-aș spune să nu gândească cu mințile altora şi să nu își lege soarta de dorinţele altora. Allah Preaînaltul spune:

„De te-ai supune celor mai mulţi de pe Pământ (dintre oameni), ei te-ar abate de la Calea lui Allah, căci ei nu urmează decât bănuielile (lor; bănuielile că înaintașii lor au fost pe Calea Adevărului) şi ei nu fac decât să născocească minciuni.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 6:116]

Aceia pe care îi urmezi astăzi vor fi primii care te vor repudia în Ziua Judecăţii. Allah Preaînaltul spune:

„Atunci când cei care sunt urmaţi se vor lepăda de aceia care urmează şi vor vedea osânda şi se vor rupe legăturile între ei.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 2:166]

Trebuie să fii independent în gândirea ta, să meditezi şi să cântărești lucrurile, depunând eforturi pentru a putea distinge între adevăr şi falsitate și folosind în acest sens intelectul pe care Allah Preaînaltul ţi l-a acordat. Eliberează-te de prejudecăți, fanatism și de urmarea oarbă a altora. Allah Preaînaltul spune:

„Când li se spune: «Veniți la ceea ce a pogorât Allah şi la Trimis!», ei zic: «Pentru noi sunt de ajuns cele cu care i-am găsit pe părinţii noştri!» Dar dacă părinţii lor nu ştiau nimic şi nu erau călăuziţi (pe Calea cea Dreaptă)?” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 5:104]

Porțile islamului sunt deschise pentru oricine dorește să intre, atât timp cât o face prin intermediul canalelor adecvate ce redau imaginea adevărată a lui. Nu toţi cei care spun că urmează islamul sunt musulmani şi nu toate cărţile care vorbesc despre islam oferă informații corecte despre acesta. Islamul trebuie să fie luat din sursele sale autentice și din cărțile de specialitate. Profetul Mohammed () a spus:

«Cu adevărat, evreii s-au despărțit în 71 de secte și creştinii s-au despărțit în 72 de secte. Ummah mea se va diferenţia în 73 de secte şi toate vor fi în Foc, în afară de una.» Ei au întrebat: «Care este aceasta, o, Mesager al lui Allah?» El () a răspuns: «Cea care urmează calea mea şi a companionilor mei.»(Al-Bukhari şi Muslim)

Pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui Mohammed, asupra familiei sale și a companionilor săi!

 

 

Pentru mai multe informaţii despre islam puteţi consulta următoarele site-uri:

 

E-Books

www.islamland.com

www.islamhouse.com 

www.sultan.org

www.thekeytoislam.com

www.en.alukah.net 

www.muslim-library.com

www.r-islam.com

www.rasoulAllah.net

www.knowingAllah.com

www.islamic-invitation.com

www.ar.islamway.net

 

Chat

www.edialogue.org

www.islamreligion.com

www.chatislamonline.org

www.islam-port.com

 

Cărți islamice gratuite

www.islamicbooks4u.net

www.islamic-message.net

 

Fatawa

1www.islamqa.info/en

www.fatwa.islamweb.net/en/

 

Pentru noii musulmani

www.newmuslimacademy.org

www.newmuslimguide.com

www.zadgroup.net

 

Ascultă Coran

www.quran.islamhouse.com

www.mp3quran.net

www.listenandrecord.com

wwwgodwords.net

www.tvquran.com

www.ar.beta.islamway.net/recitations

www.islam-call.com

www.qurantranslations.net

www.quraan.us

 

 

 

 

 

 

 

 

[1] Acest termen din limba arabă () înseamnă „Pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa!” și este folosit de fiecare dată când este menționat numele Profetului Mohammed () – n. tr.

[3] Este un embriolog de renume mondial, fiind profesor emerit de anatomie și biologie celulară la Universitatea din Toronto, Canada. Acolo, el a fost decan asociat al Facultății de Medicină, departamentul de Științe de bază și, timp de opt ani, a fost președintele Departamentului de Anatomie.