Mohammed, Mesagerul lui Allah

Această carte prezintă viaţa Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), Mesagerul lui Allah, precum şi frumoasele sale maniere şi modul în care se comporta în diferite situaţii. Cartea este împărţită în patru mari capitole, fiecare dintre acestea prezentând rezolvarea la diferite probleme cu care se confruntă omenirea, precum terorismul, anxietatea, depresia, golul spiritual, nedreptatea, siguranţa oamenilor, drepturile femeilor etc. Cartea cuprinde nenumărate spuneri (ahadith) ale Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), aceasta fiind cea mai bună modalitate prin care îl putem prezenta şi susţine pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).


 
Mohammed, Mesagerul lui Allah (ﷺ)
 
Cea mai bună modalitate de a-l introduce pe Mesagerul lui Allah, Mohammed (ﷺ) este prin propriile sale cuvinte

 


Mesagerul lui Allah (ﷺ) și drepturile
Mesagerul lui Allah (ﷺ) și valorile și etica
Mesagerul lui Allah (ﷺ) și avertizarea împotriva interzicerilor
Mesagerul lui Allah (ﷺ) și abordarea problemelor lumii moderne

De prof. dr. Ahmed ibn Uthman Al-Mazyad,
profesor de studii Islamice la Universitatea King Saud

Mohammed, Mesagerul
lui Allah (ﷺ)
]Română – Romanian – روماني [
        

Dr. Ahmed ibn Uthman Al-Mazyad




Traducere:
EUROPEAN ISLAMIC RESEARCH CENTER (EIRC)
& Diana Asandei
Revizuit de: Mariam Oana

 
محمد رسول الله صلى الله عليه وسلم
        
أحمد بن عثمان المزيد

 




ترجمة:
المركز الأوروبي للدراسات الإسلامية
& ديانا اساندي
مراجعة: مريم وانا
 
În numele lui Allah Ar-Rahman (Cel Milostiv), Ar-Rahīm (Cel Îndurător)


Introducere

Toată Slava I se cuvine lui Allah, Stăpânul lumilor, şi toate Binecuvântările lui Allah fie asupra Profetului Său, Mohammed, asupra familiei sale, a companionilor săi şi asupra tuturor celor care urmează Calea Sa cea Dreaptă; fie ca Allah Cel Atotputernic să aibă milă de ei în Ziua Judecăţii!


În zilele noastre, omenirea are o nevoie urgentă să identifice personalitățile istorice marcante, care i-a adus lumii întregi cele mai bune valori, opere și morale.
Fără nicio îndoială, cele mai mari personalități care au existat vreodată sunt Mesagerii și Profeții lui Allah (Pacea fie asupra lor!), care au fost aleși și desemnați pentru a transmite Mesajele Divine. Dintre ei îi amintim pe aşa numiţii „Mesageri ai credinței Puternice”: Noe, Avrām, Moise, Isus și Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lor!).
Noi, musulmanii, avem obligația de a-l face cunoscut lumii întregi pe Mesagerul lui Allah, Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) , precum și contribuțiile sale nobile la progresul omenirii, conducându-i pe Calea cea Dreaptă. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a adus o schimbare totală asupra chestiunilor religioase, economice, politice și sociale, care aveau să fie recunoscute mai târziu de către autori occidentali și istorici.
În consecință, cea mai bună modalitate de a-l introduce pe Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este prin intermediul vorbelor și acțiunilor sale, precum și prin impactul lor asupra întregii lumi, deoarece acestea sunt cu adevărat componentele biografiei sale, ale caracterului și mesajului său, ştiut fiind faptul că: „Acțiunile sunt o dovadă mai puternică decât cuvintele.”
Aceasta este ceea ce doresc să arăt în această carte, deoarece am colecționat câteva dintre spunerile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu privire la multe dintre problemele lumii moderne, astfel încât cititorul să realizeze necesitatea ca oamenii să acţioneze în conformitate cu astfel de spuneri, datorită beneficiului acestora pentru individ, comunitate, țări și omenire per ansamblu, o acțiune promovată de toți Profeții și Mesagerii (Pacea fie asupra lor!).
Am scris această carte de-a lungul a trei ani, în urma participărilor mele academice din Marea Britanie, Austria, Germania, Danemarca şi Suedia, cu scopul de a promova demnitatea tuturor Profeților (Pacea fie asupra lor!) și de a-l introduce pe Mesagerul lui Allah, Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) oamenilor.
Astfel, mi-am dorit să iniţiez o enciclopedie binecuvântată, „Meritele Islamului” cu această carte; un fapt menit să demonstreze măreția, caracteristicele, meritele, frumusețea și obiectivele generale ale Islamului și ale Mesagerului său, Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Ustensilele mele sunt așadar valorile importante ale Coranului cel Glorios, Tradiția (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și biografia Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), așa cum este manifestată în spunerile, acțiunile şi manierele sale, precum și în judecata și înțelepciunea sa. Prin acestea, poate fi realizată o imagine a Islamului, a Mesagerilor și a orașului Mecca, tărâmul Revelației, precum și a Medinei, locul de odihnă finală a Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și al moscheii sale.
În zilele noastre, omenirea are o nevoie urgentă să recunoască meritele Islamului și ale Mesagerilor săi (Pacea fie asupra lor!), deoarece acestea reprezintă elixirul fericirii pentru această lume şi pentru Viaţa de Apoi, precum şi principiile bunăstării și soluțiile pentru toate problemele existente.
Din punctul meu de vedere, publicarea tuturor acestor merite folosind mijloacele media prezente: audio, video, scris etc. și răspândirea lor în rândul oamenilor în cele mai cunoscute limbi, este modalitatea de a combate concepțiile greșite aduse de unele persoanele Islamului.
Pentru început, am subliniat importanța tuturor Profeților (Pacea fie asupra lor!), ca o parte integrală a credinței fiecărui musulman (un musulman nu ar fi considerat niciodată un musulman adevărat dacă nu crede în toți Profeții și Mesagerii lui Allah). Mai mult decât atât, Mesagerul lui Allah, Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), a menţionat că toți Profeții sunt frați, având aceeași doctrină a monoteismului, dar cu legi diferite.
Mai mult decât atât, respectul față de toți Profeții și Mesagerii lui Allah (Pacea fie asupra lor!) constituie o nevoie urgentă pentru omenire, pentru a se putea crea punţi comune între oameni. Astfel, adoptarea unor legi împotriva defăimării (tuturor Mesagerilor lui Allah) este o cerință ce trebuie îndeplinită de organizațiile internaționale civile, pentru a le asigura Profeților și Mesagerilor bine-meritata lor poziție.
Am împărțit această carte în următoarele patru capitole:
● capitolul 1 cuprinde o relatare amănunţită cu privire la drepturile oamenilor, așa cum sunt înțelese și instituite de Mesagerul lui Allah, Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), împreună cu spunerile sale în ceea ce privește drepturile femeilor, ale copiilor și ale părinților, ale celor cu nevoi speciale și ale celor în vârstă, ale servitorilor, ale gazdelor, ale orfanilor și ale vecinilor.
● capitolul 2 cuprinde relatări ale spunerilor Mesagerului lui Allah, Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu privire la valori, etică și bunele maniere, incluzând justiția, mila, compasiunea, onestitatea, curajul, modestia, devotamentul, siguranța, moderația, echilibrul, asumarea responsabilității, autocontrolul, respectul pentru ființele umane, prietenia, iubirea, voluntariatul, nedreptatea și lupta împotriva ei, simțul umorului, etc.
● capitolul 3 cuprinde relatări despre spunerile Mesagerului lui Allah, Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu privire la avertizarea împotriva manierelor rele și a faptelor greşite, printre care omuciderea, trădarea, mânia, terorismul, instigarea, spionajul, neîncrederea, mita, aroganța, lenea, nedreptatea, agresiunea, etc.
● capitolul 4 cuprinde relatări din spunerile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu privire la subiectele de actualitate, incluzând, printre altele, terorismul, violența domestică, golul spiritual, anxietatea, depresia, intoxicanții, sărăcia, problemele mediului înconjurător.
Per total, această carte conține mai mult de 72 de subiecte și 400 de spuneri ale Mesagerului lui Allah, Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).
Metodologia mea este următoarea:
1.    am ales cele mai importante subiecte ale lumii contemporane și le-am divizat în capitolele menționate anterior.
2.    am adus spuneri adevărate ale Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru toate subiectele, alături de comentarii scurte la acestea.
Obiectivul acestei cărți va fi atins dacă vom face un efort pentru a îl cunoaște pe Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)și pentru a ne comporta conform biografiei sale (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Aceasta este cea mai bună cale de a-l introduce pe Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și de a-l susține, fiind o datorie pentru fiecare musulman.
Sper că cititorii mei onorabili vor citi această carte și vor găsi în ea știință despre biografia Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), așa cum mulți învățați occidentali (nemusulmani) au făcut cu biografia lui (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Astfel de învățați au adus propriile lor comentarii cu privire la Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), având un mare respect pentru el, admirându-i caracterul și manierele sale, precum și eforturile lui făcute pentru comunitate.
Învățații despre care vorbesc sunt George Bernard Shaw, autor britanic care a spus: „El (Mohammed) trebuie numit Salvatorul Omenirii. Cred că dacă un bărbat ca el și-ar asuma conducerea lumii moderne, acesta ar rezolva cu succes problemele lumii într-un mod ce ar aduce pacea și fericirea cea mult dorită.” [Islamul adevărat, vol.1]
Goethe, scriitorul german, a spus: „Am căutat de-a lungul istoriei cele mai bune exemple de urmat pentru omenire și l-am găsit pe Profetul Mohammed.”[Divanul Vest-Est]
Will Durant, istoricul american, a spus o dată: „Dacă am judeca măreția după influența măreților asupra oamenilor, am spune: Mohammed este cel mai mare dintre măreții istoriei.” [Istoria Civilizației (13/59)].
Michael Hart, învățatul contemporan american, a spus: „Alegerea mea de a-l pune pe Mohammed în capul listei a celor mai influente persoane din istorie îi poate surprinde pe unii cititori și poate fi criticată de alții, dar acesta a fost singurul om din istorie care a avut succes atât pe plan religios, cât și secular.” [100: un top al celor mai influente persoane din istorie]
Îl implor pe Allah ca această carte să îndeplinească obiectivele sale și să fie o sursă de fericire pentru toți cititorii atât în această lume, cât şi în Viaţa de Apoi!

Prof. dr. Ahmed ibn Uthman Al-Mazyad,
profesor de studii Islamice la Universitatea King Saud,
membru fondator al Centrului Internațional pentru Introducerea
și Sprijinirea Mesagerului lui Allah
(Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).

 

 

 

 

 

 

 

 

 
Prefață

1. Un contur al vieţii Profetului Mohammed (ﷺ)
2. Profeții (Pacea fie asupra lor!) sunt frați
3. Recunoașterea Profetului Mohammed (ﷺ): un exemplu de la un rege bizantin
4. Recunoașterea Profetului Mohammed (ﷺ): un exemplu de la un rege abisinian
5. Recunoașterea Profetului (ﷺ): un exemplu de la un rabin important

1. Un contur al vieţii Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)
• Descendența sa
El este Abu Al-Qasim, Mohammed, fiul lui ʻAbd Allah, fiul lui ʻAbd Al-Muttalib, fiul lui Haşim, fiul lui ʻAbd Al-Manaf, fiul lui Qusai, fiul lui Kulab, fiul lui Murrah, fiul lui Ka’ab, fiul lui Luay, fiul lui Ghalib, fiul lui Fehr, fiul lui Mālik, fiul lui An-Nadhar, fiul lui Kenanah, fiul lui Khuzaimah, fiul lui Mudrakah, fiul lui Elias, fiul lui Mudhar, fiul lui Nizar, fiul lui Ma’add, fiul lui Adnan, ce aparține lui Ismail, fiul lui Avrām.
• Descendența mamei Profetului
Mama Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este Aminah bint (fiica lui) Wahb, fiul lui ʻAbd Al-Manaf, fiul lui Zuhrah, fiul lui Kulab.
• Nașterea sa
Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a născut în Mecca, în anul în care Abrahah Al-Ahram a încercat să demoleze Kaʻbah, în jurul anilor 570-571 e.n. Ziua nașterii sale a fost într-o luni, în luna Rabi’ Al-Awwal.
• Moartea părinților și a bunicului său
Tatăl său, ʻAbd Allah, a murit pe când Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era un fetus, iar mama sa a murit în timp ce el avea 6 ani. Bunicul său, ʻAbd Al-Muttalib, l-a luat în custodie, dar şi acesta a murit atunci când Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) avea 8 ani.
• Îngrijirea Mesagerului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):
Cele care l-au alăptat pe Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) au fost Thuwaibah, sclava lui Abu Lahab, și Halimah As-Sa’adiyah.
• Tinereţea Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost crescut de către bunicul său, ʻAbd Al-Muttalib. Atunci când acesta a murit, custodia Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost asumată de unchiul său, Abu Tālib, care a avut grijă de el cu multă bunătate și compasiune.
Allah Preaînaltul l-a purificat pe Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) de impuritățile și comportamentele greșite preislamice și a trimis asupra lui maniere etice, pentru ca el să fie cunoscut în rândul oamenilor doar cu numele de „cel demn de încredere/cel onest”, pentru onestitatea, încrederea și integritatea pe care au observat-o la el.
Pentru prima sa experiență comercială, Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mers împreună cu unchiul său, Abu Tālib, în Levant.
A doua oară, acesta s-a dus cu Maysarah, sclavul Khadijei (Allah să fie mulțumit de ea!), la aceeași destinație pentru a face comerț în numele ei, înainte de căsătoria lor. La terminarea călătoriei, Maysarah l-a descris pe Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ca fiind o persoană modestă și integră, fapt care i-a câștigat inima și mintea Khadijei (Allah să fie mulțumit de ea!).
Atunci când el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a împlinit 25 de ani, s-a căsătorit cu Khadijah bint Khuwaylid (Allah să fie mulțumit de ea!), care avea 40 de ani.
• Începutul Revelației Divine
La vârsta de 40 de ani, în anul 610 e.n., Allah l-a onorat pe Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu Revelația și Mesajul Său Divin. A fost timpul ca îngerul Jibrīl (Pacea fie asupra sa!) să coboare la Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în peștera Hirā, un munte de la periferia oraşului Mecca, deoarece Mila Divină i-a adus Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) solitudinea.
Îngerul Jibrīl (Pacea fie asupra sa!) a coborât în peștera Hirā și i-a spus Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) „Citește”. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: „Nu ştiu să citesc.” Atunci îngerul l-a cuprins până ce Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost extenuat. Apoi, i-a spus din nou: „Citește”, iar răspunsul a fost acelaşi: „Nu ştiu să citesc”. Același dialog s-a repetat de trei ori. Apoi, îngerul Jibrīl (Pacea fie asupra sa!) i-a spus:
„Citește! În Numele Domnului tău Care a creat (tot ceea ce există). ~ El l-a creat pe om din ‘alaqah (cheag de sânge atârnat). ~ Citește! Și Domnul tău este Cel mai Generos, ~ Care a învățat (scrisul) cu calemul. ~ El l-a învățat pe om ceea ce el nu a știut.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 96:1-5]
Tremurând, Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fugit la soția sa, Khadijah (Allah să fie mulțumit de ea!), și i-a spus ceea ce i s-a întâmplat şi temându-se că i se va întâmpla ceva. Aceasta l-a mângâiat și i-a adus ușurare, spunându-i:
„Niciodată! (Jur) Pe Allah, Allah nu te va lăsa în rușine. Păstrezi relațiile cu rudele, spui adevărul, ajuți săracii și nevoiașii, servești oaspeții cu generozitate, îi ajuți pe cei aflați la nevoie și pe oamenii loviți de calamități.” (Bukhari)
Mai târziu, din cauza unui Motiv Divin, Revelația s-a oprit, însă a venit înapoi la Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu o confirmare, cu Misiunea de a le transmite oamenilor Mesajul Divin și de a-și asuma responsabilitățile respective. În acel moment, Allah a trimis Cuvintele Sale:
 „O, tu (Profetule), cel acoperit de veșminte! ~ Ridică-te și avertizează (oamenii cu privire la Pedeapsa lui Allah)! ~ Și slăvește-L pe Domul tău (Allah)! ~ Și curăță veșmintele tale! ~ Și stai departe de ar-rujz (idoli și idolatrie) (așa cum faci deja)!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 74:1-5]
În versetele anterioare, Allah îi Porunceşte Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să-i avertizeze pe oameni și să-i cheme la adorarea doar a lui Allah. În conformitate cu aceasta, Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a chemat pe fiecare dintre ei, bătrâni şi tineri, oameni liberi sau sclavi, negri sau albi. Unii i-au răspuns afirmativ, însă majoritatea a ales altceva.
• Stadiile acestei chemări:
Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a început predicarea în mod secret, rămânând în acest stadiu timp de 3 ani. Atunci când a fost revelat versetul din Coran: „Vestește, dară, limpede ceea ce ți se poruncește (…)” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 15:94], el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a început să predice în mod public, cu alte cuvinte, s-a dus în piețe și la comunități pentru a răspândi Cuvântul lui Allah.
• Perseverența în ceea ce este rău:
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), cu răbdare și cu speranță la Răsplata Divină, a îndurat multe răutăţi din partea poporului său. Atunci când răul a ajuns și la cei care acceptaseră Islamul, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a cerut să fugă de opresiunea intolerabilă, refugiindu-se în Abissinia (Etiopia de astăzi) în anul 615 e.n., deoarece aceasta era condusă de un rege creștin drept.
• Emigrarea la Medina
Fiind forțat să își părăsească casele după 13 ani de agresiune și suferință, Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a emigrat împreună cu prietenul său, Abu Bakr (Allah să fie mulțumit de el!), mergând la Medina în anul 662 e.n. Aceștia s-au dus într-un loc unde au fost bine primiți, crezuți și protejați și unde au primit sprijin.
În Medina, Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a instituit un stat musulman, precum şi prima constituție civilă din istoria omenirii, cunoscută drept „Constituția din Medina”. Acolo s-a instaurat o coexistență pașnică între indivizi și comunități de diferite religii și s-au respectat drepturile minorităților, devenind un precedent în istoria omenirii.
• Au spus că, inter alia, constituția civilă includea următoarele:
„Acesta este un legământ făcut de Mohammed, Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), între credincioșii și musulmanii tribului Quraiş și oamenii din Yathrib (Medina, pe de o parte) și cei nou veniți, care li s-au alăturat şi au luptat alături de ei (pe de altă parte).
    Toate grupurile menționate anterior sunt o națiune distinctivă printre alții.
    Credincioșii nu vor lăsă un mufrih (o persoană cu multe datorii și mulți copii) dintre ei fără ajutor, oferit cu aceeaşi bunătate (arătată celorlalţi).
    Credincioșii pioși vor respinge fiecare agresor sau persoană coruptă aflată printre ei. Credincioșii vor fi uniți împotriva unor astfel de persoane, chiar dacă este vorba despre copilul unuia dintre ei.
    Un credincios nu îl va omorî pe altul drept răzbunare pentru un necredincios și nici nu va ocroti un necredincios în locul unui credincios.
    Credincioșii vor fi protectori unul pentru celălalt, diferențiindu-se de alți oameni.
    Evreii veniți vor primi sprijin și ajutor, nu li se va face nedreptate și nici nu vor fi asupriți.
    Credincioșii pioși se află pe calea cea mai dreaptă și corectă.
    Evreii vor cheltui împreună cu credincioșii atât timp cât se află în stare de război.
    Evreii din Banu ʻAwf sunt o națiune împreună cu credincioșii, evreii își vor păstra credința lor, iar musulmanii își vor păstra credința lor; ei vor fi protectori unor altora, îl vor salva pe cel neîndreptățit și pe cei ce fac rău doar lor și caselor lor.
    Evreii îşi vor acoperi cheltuielilor lor, iar musulmanii vor face la fel.
    Evreii și musulmanii se vor sprijini reciproc împotriva oricărui grup care se luptă împotriva lor și se vor sfătui, iar bunătatea va salva fărădelegea.
    Orice dispută sau conflict care aduce probleme între grupurile acestui legământ va fi dus spre judecată la Allah și la Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).
    Ambele grupuri se vor sprijini unul pe altul împotriva răufăcătorilor din Yathrib.
    Acest legământ nu va proteja niciun agresor sau răufăcător. Oricine trăiește în Medina va fi în siguranță și oricine trăiește în acest loc va fi apărat de agresori și de răufăcători. Allah va fi protectorul celor pioși și credincioși și așa va fi și Mohammed, Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).”
Printre mesajele esențiale predicate de Profetul Mohammed, Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), se numără:
• în primul rând, Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a predicat monoteismul, care înseamnă respingerea oricărei alte zeităţi şi adorarea doar a lui Allah. De asemenea, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a promovat valori morale precum: onestitatea, dreptatea, egalitatea, mila și moderația.
• el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a predicat bunele maniere, transformându-le într-o modalitate de apropiere de Allah. Mai mult decât atât, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a evidențiat faptul că această lume este doar o livadă de fructe care trebuie culese în Viața de Apoi, iar omul nu este decât un succesor cu misiunea de a construi și de a dezvolta aceasta într-o manieră pozitivă.
• Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a cerut celor care îl urmau să ofere drepturile cuvenite anumitor persoane, indiferent dacă acestea sunt musulmane sau nemusulmane, precum şi să aibă grijă de animale, oferindu-le drepturile lor. Fără nicio îndoială, libertatea credinței este unul dintre drepturile fundamentale. De aceea, nimeni nu trebuie forțat să accepte Islamul, deoarece Porunca Divină este: „Nu este silire la credință! (...)” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 2:256]
• Fii și fiicele sale
Toți fiii și fiicele sale au fost de la Khadijah bint Khuwaylid (Allah să fie mulțumit de ea!), cu excepția lui Ibrāhīm, care a fost fiul Mariei, femeia coptă oferită cadou Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) de către regele egiptean.
▪ Fiii săi: Al-Qasim, numele care i-a adus Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) supranumele de Abu Al-Qasim (tatăl lui Qasim). El a trăit doar câteva zile. Ibrāhīm, alt fiu al său, s-a născut in Medina și a trăit acolo pentru 2 luni, murind cu 3 luni înainte de moartea Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). ʻAbd Allah, poreclit At-Tahir (virtuosul) și At-Tayeb (cel bun), este un alt fiu care, de asemenea, a murit în timpul vieții Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).
▪ Fiicele sale: Zeinab, Ruqayyah, Fatimah, Umm Khulthum (Allah să fie mulțumit de ele!).
▪ Soțiile sale: la vârsta de 25 de ani, Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a căsătorit cu Khadijah bint Khuwaylid (Allah să fie mulțumit de ea!), care era în vârstă de 40 de ani. Timp de 25 de ani, cât timp a fost căsătorit cu ea, Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu s-a căsătorit cu nicio altă femeie. La moartea ei, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) avea vârsta de 50 de ani. Apoi, el s-a căsătorit cu mai multe femei, dintre care singura soţie fecioară a fost ʻAishah (Allah să fie mulțumit de ea!). Căsătoriile sale ulterioare, încheiate după vârsta de 50 de ani, au avut diferite motive, printre care se numără:
1.    educațional: pentru a le învăța pe câteva dintre cele mai bune femei, care ulterior au devenit cele care îi învăţau pe ceilalţi musulmani în principal chestiunile legate de femei, spre beneficiul tuturor femeilor.
2.    legislativ: pentru a anula obiceiurile preislamice, precum adopția şi statutul copiilor adoptaţi, iar pentru a exemplifica acest lucru, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a căsătorit cu Zeinab bint Jahsh (Allah să fie mulțumit de ea!).
3.    social: obiectivul social este manifestat în mod clar în căsătoria lui (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu ʻAishah (Allah să fie mulțumit de ea!), fiica primului calif, Abu Bakr As-Siddīq (Allah să fie mulțumit de el!), urmată de căsătoria sa cu Hafsah bint ʻOmar ibn Al-Kattāb (Allah să fie mulțumit de ea!), fiica celui de-al doilea calif al Islamului (Allah să fie mulțumit de el!).
4.    politic: acest scop s-a manifestat în căsătoria sa (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu Juwayriah bint Al-Harith (Allah să fie mulțumit de ea!), fiica conducătorului tribului Al-Mustaliq, și cu Safiyyah bint Huyayy ibn Akhtab (Allah să fie mulțumit de ea!), fiica conducătorului tribului Qurathah.
Așadar, motivele nobile și drepte din spatele căsătoriilor Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) sunt toate clare; cu alte cuvinte, inima sa nu a fost cucerită de bucuriile lumești, iar numărul de căsătorii nu era un fapt extraordinar pentru societatea din acea perioadă, ci era mai degrabă o tradiție.
• Moartea sa:
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a rămas în Medina timp de 10 ani și a murit la vârsta de 63 de ani, fiind spălat de către ʻAli ibn Abu Tālib și unchiul său, Al-ʻAbbas ibn ʻAbd Al-Muttalib (Allah să fie mulțumit de ei!), și alții. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost înfășurat în trei veșminte albe.
Musulmanii au făcut rugăciunea de înmormântare pentru el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în mod individual, fiindcă niciunul dintre ei nu a îndrăznit să o conducă datorită poziției Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), din moment ce el era şi va rămâne liderul (imam-ul) comunităţii musulmane atât în această viață, cât și în Viaţa de Apoi.
După aceasta, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost înmormântat chiar sub locul în care Allah i-a luat viaţa. După înmormântare, fiica sa, Fatimah (Allah să fie mulțumit de ea!), i-a spus lui Anas (Allah să fie mulțumit de el!): „Cum se poate ca inimile voastre să toarne pământ peste Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)?!”
Anas (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat că: „Atunci când Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a venit la Medina, fiecare colț al orașului s-a luminat, dar atunci când el a murit, fiecare colț s-a întunecat.”

* * *

2. Profeții (Pacea fie asupra lor!) sunt frați
Toți Profeții (Pacea fie asupra lor!) sunt frați desemnați de Allah pentru a-i călăuzi pe oameni și pentru a-i scoate din întuneric la lumină. De aceea, Allah a făcut credinţa în toţi Profeţii şi Mesagerii (Pacea fie asupra lor) parte integrantă a credinţei. El, Preaînaltul, spune:
 „Spuneți (Allah se adresează musulmanilor): «Noi credem în Allah și în ceea ce ne-a fost trimis nouă și ceea ce a fost trimis lui Avraam, lui Ismail, lui Isaac, lui Iacob și semințiilor (semințiile: nepoții lui Iacob, adică descendenții fiilor săi. Și au fost aceste seminții în număr de douăsprezece); în ceea ce le-a fost dat lui Moise și lui Isus și în ceea ce le-a fost dat (tuturor) Profeților de către Domnul lor. Noi nu facem deosebire între ei! Noi Lui Îi suntem supuși (musulmani)!»” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 2:136]
Așadar, negarea unui singur Profet aduce cu sine necredința în Allah și în Mesagerii Săi. Un musulman este un credincios adevărat doar dacă crede în toți Mesagerii și Profeții lui Allah (Pacea fie asupra lor!). Despre aceasta, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Dintre toți oamenii, eu sunt cel mai aproape de Isus, fiul Mariei, atât în această viaţă, cât și în Viaţa de Apoi. Profeții sunt frați de tată cu mame diferite, însă religia lor este una singură.” (Bukhari)
Astfel, aceștia sunt frați din același tată, dar din mame diferite, adică toate doctrinele și credințele promovate de Profeți și Mesageri (Pacea fie asupra lor!) au aceeași origine, monoteismul, însă, legea fiecăruia este diferită. Aceștia au avut o cauză comună în ceea ce privește originea monoteismului, dar ramificațiile legilor sunt în mod natural variate.
• Din respect, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis facerea de comparaţii între Profeţi (Pacea fie asupra lor):
Sub autoritatea lui Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„În timp ce Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) stătea, un evreu a venit şi i-a spus: «O, Abu Al-Qasim! Unul dintre companionii tăi m-a lovit peste faţă.» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a întrebat cine este acesta. Evreul a răspuns că era unul dintre Ansari. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a trimis după el, iar în momentul în care acesta a venit, l-a întrebat dacă el l-a lovit pe acel evreu. Bărbatul dintre Ansari a răspuns afirmativ, apoi a spus: «L-am auzit făcând un jurământ în piaţă, spunând: „Pe Cel care i-a oferit lui Moise superioritate peste toţi oamenii!” I-am spus: „O, om slab! (Allah l-a pus pe Moise deasupra) peste Mohammed?” şi atunci am devenit furios şi l-am lovit peste faţă.» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Nu puneţi un Profet deasupra altuia!» (...)” (Bukhari)
Sub autoritatea lui Anas ibn Mālik (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat că:
 „Un om a venit la Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), spunând: «O, tu, cel mai bun dintre oameni!» Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Această descriere i se aplică lui Avraam (Pacea fie asupra sa!).»” (Muslim)
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Niciun rob (al lui Allah) nu ar trebui să spună că eu sunt mai bun decât Yunus ibn Matta.” (Bukhari şi Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost întrebat:
„«O, Mesager al lui Allah, care sunt cei mai onorabili dintre oameni?» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Cei mai buni dintre oameni sunt cei care îşi fac îndatoririle faţă de Allah şi care se tem de El.» Ei i-au spus: «Nu despre asta te-am întrebat.» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Atunci cel mai onorabil dintre oameni este Yusuf (Iosif), Profetul lui Allah, fiul Profetului lui Allah, fiul Profetului lui Allah, fiul unui khalil Allah (Ibrāhīm).» Ei i-au spus: «Nu despre asta te-am întrebat.» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: «Întrebaţi despre (virtuţile neamului de) arabi?» Ei au răspuns: «Da.» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: «Cei care au fost mai buni decât voi în perioada preislamică sunt cei mai buni în Islam dacă ar înţelege (religia Islamică).»” (Bukhari)


* * *

3. Recunoașterea Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): un exemplu de la un rege bizantin
În anul 628 e.n., Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a trimis regilor și conducătorilor din lumea întreagă scrisori, chemându-i la credința în Allah, în Ziua Judecății și în el, ca Trimis al lui Allah Cel Atotputernic. Printre liderii cărora li s-a adresat Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se numără și Heraclius, împăratul bizantin, care, la primirea scrisorii Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), a început să îi întrebe pe cei care îl cunoşteau pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cât de onest/necinstit era acesta, adresând unele întrebări importante. El l-a verificat și pe respondent, să vadă dacă acesta spune adevărul. Astfel, el i-a ales pe cel mai apropiat de Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), una dintre rudele sale, și a numit oameni care să-l urmărească și să-l anunțe pe împărat dacă există minciuni sau deviații în viaţa acestuia.
Următorul hadith este unul foarte important şi demonstrează sinceritatea Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), deoarece include recunoașterea lui făcută de un rege creștin. Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:
„Abu Sufyan mi-a relatat mie personal, spunând: «Am pornit la drum în timpul armistiţiului încheiat între mine şi Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Pe când mă aflam în Sham, o scrisoare din partea Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a fost adusă lui Heraclius. Dihya Al-Kalibi a adus-o şi i-a înmânat-o guvernatorului de Busra, după care, mai târziu, a ajuns la Heraclius. Heraclius a întrebat: „Se află aici cineva dintre oamenii acestui bărbat care pretinde că este Profet?” Oamenii au răspuns; „Da.” De aceea, eu împreună cu câțiva oameni din tribul Quraiș am fost chemați și am intrat la Heraclius, stând în fața lui. Atunci el a întrebat: „Care dintre voi este cea mai apropiată rudă a acestui bărbat care pretinde că este Profet?” Am răspuns: „Eu sunt.” De aceea, m-au aşezat pe mine în fața lui, iar companionii mei erau așezați în spatele meu. Apoi l-a chemat pe traducătorul său și i-a spus: „Spune-le (companionilor lui Abu Sufyan) că îl voi întreba (pe Abu Sufyan) despre acel bărbat care pretinde că este Profet. De aceea, dacă el îmi spune o minciună, aceștia trebuie să îl contrazică imediat.” (Jur) Pe Allah, dacă nu mă temeam că ai mei companioni m-ar fi considerat un mincinos, aș fi spus minciuni!
Apoi, Heraclius i-a spus traducătorului. „Întreabă-l: care este statutul familiei sale (familia Profetului - Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) printre voi?” Am răspuns: „El aparține unei familii nobile dintre noi.” Heraclius a întrebat: „Vreunul dintre strămoşii săi a fost rege?” Am răspuns „Nu.” El a întrebat apoi: „L-aţi acuzat vreodată că ar spune minciuni înainte ca el să spună ceea ce a spus?” Am răspuns: „Nu.” El a întrebat: „Este urmat el de cei nobili sau de oamenii săraci?” Am răspuns: „Cei săraci îl urmează.” El a întrebat: „Numărul celor care îl urmează crește sau scade?” Am răspuns: „Numărul lor crește.” El a întrebat: „A renunțat vreunul dintre ei la religie (Islam) după ce a îmbrăţişat-o, fiind nefericit cu ea?” Am răspuns: „Nu.” El a întrebat: „V-aţi luptat cu el?” I-am răspuns: „Da.” El a întrebat: „Cum a fost lupta cu el?” Am răspuns: „Lupta dintre noi nu a avut un rezultat clar, iar victoria a fost când de partea lui, când de partea noastră. El ne-a adus pagube, iar noi i-am adus pagube.” El a întrebat: „V-a trădat el vreodată?” Am răspuns: „Nu, dar acum noi suntem departe de el prin acest armistițiu și nu știm ce va face.” Abu Sufyan a adăugat: „(Jur) Pe Allah, nu am putut spune un cuvânt (împotriva lui) cu excepția acestora.” Heraclius a întrebat: „Există vreunul dintre voi care a mai susținut aceleași lucruri (Islamul) înaintea lui?” Am răspuns: „Nu.”
Atunci, Heraclius i-a spus traducătorului să-mi spună (lui Abu Sufyan): „Te-am întrebat despre statutul familiei sale printre voi și mi-ai spus că el provine dintr-o familie nobilă. Cu adevărat, toți Profeții provin din familii nobile dintre oamenii săi. Apoi, te-am întrebat dacă vreunul dintre strămoșii săi a fost rege și ai negat. Dacă ai fi spus că unul dintre strămoșii lui a fost rege, aș fi spus că el (Mohammed) căuta să conducă regatul strămoșilor săi. Apoi, te-am întrebat despre cei care îl urmează, dacă sunt dintre oamenii nobili sau dintre cei săraci, iar tu mi-ai răspuns că doar cei săraci (îl urmează pe el). De fapt, aşa sunt cei care îi urmează pe Profeți. În continuare, te-am întrebat dacă l-aţi acuzat vreodată de spunerea de minciuni înainte de a spune ceea ce a spus, iar răspunsul tău a fost negativ. Așadar, sunt sigur că un om care nu a putut să spună o minciună despre alții, nu ar putea să spună vreodată o minciună despre Allah. Apoi, te-am întrebat dacă vreunul dintre urmașii săi a renunțat la religia sa (Islam) după ce a îmbrăţişat-o, fiind nefericit cu ea şi ai negat aceasta. Așa este credința atunci când este amestecată cu fericirea inimilor. Apoi, te-am întrebat dacă numărul celor care îl urmează este în creştere sau scade. Tu ai spus că numărul lor este în creștere. Apoi, te-am întrebat dacă v-aţi luptat vreodată cu el și ai spus că v-aţi luptat cu el, iar bătălia dintre voi și el nu a avut un rezultat clar, iar victoria a fost împărtăşită atât de el, cât şi de voi; el v-a adus pagube vouă, iar voi i-aţi adus pagube lui. Acesta este cazul Profeților, ei sunt supuși testelor, iar victoria finală este a lor. Te-am întrebat dacă v-a trădat vreodată și ai spus că nu v-a trădat niciodată. Cu adevărat, Profeții nu trădează niciodată. Apoi, te-am întrebat dacă a mai existat cineva care să afirme aceleași lucruri ca şi el înaintea lui și ai negat. M-am gândit că dacă cineva ar fi zis lucrurile acestea înaintea lui, atunci aş fi spus că el este doar un om ce copiază unele spuneri afirmate înaintea lui.”»
Abu Sufyan a spus: «Heraclius m-a întrebat apoi: „Ce v-a poruncit el să să faceți?” Eu i-am răspuns: „El ne-a poruncit să facem rugăciuni, să plătim zakāt, să păstrăm relații bune cu rudele și să fim caști.” Atunci Heraclius mi-a spus: „Dacă ceea ce mi-ai spus este adevărat, atunci, cu siguranţă, el este un Profet și am știut că el (Profetul Mohammed – Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) va apărea, dar nu am crezut niciodată că va fi unul dintre voi. Dacă aş şti cu siguranţă că l-aș putea vedea, mi-ar plăcea să îl întâlnesc, iar dacă aș fi cu el, i-aș spăla picioarele, iar regatul său s-ar extinde (cu siguranță, până la ceea ce se află sub picioarele mele).”»
Apoi, Heraclius mi-a cerut scrisoarea Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și a citit-o, în ea fiind scris:
„În Numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător. Această scrisoare este de la Mohammed, Profetul lui Allah, către Heraclius, împăratul bizantin. Pacea fie asupra celor care urmează Calea cea Dreaptă. Acum, te invit să îmbrăţişezi Islamul. Acceptă Islamul și vei fi în siguranță; acceptă Islamul și Allah îți va acorda recompensă dublă. Însă, dacă vei respinge această invitație, vei fi responsabil pentru păcatele oamenilor din regatul tău. Allah Preaînaltul spune:
«Spune (o, Mohammed): „O, voi oameni ai Scripturii, veniți la un cuvânt comun între noi și voi: să nu-L adorăm decât pe Allah, să nu-L asociem cu nimic, să nu ne luăm unii pe alții drept dumnezei, în afară de Allah. Apoi dacă ei vor întoarce spatele, spuneți-(le): mărturisiți (cel puțin) că noi suntem musulmani (supuși lui Allah)!”» [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 3:64]”
Atunci când a terminat de citit scrisoarea, vocile s-au auzit mai tare lângă el, şi era rumoare puternică şi plâns și ni s-a poruncit să ieșim.»
Abu Sufyan a adăugat: «În timp ce ieșeam afară, le-am spus tovarăşilor mei: „Ibn Abu Kabsha (adică Mohammed, fiind numit după porecla bunicului său matern) a devenit puternic; chiar și regele lui Banu Al-Asfar se teme de el.”» Și am continuat să cred că Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) va fi victorios, până când Allah m-a făcut să îmbrăţişez Islamul.” (Bukhari şi Muslim)

* * *

4. Recunoașterea Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): un exemplu de la un rege abisinian
În hadith-ul despre emigrarea companionilor Profetului (Allah să fie mulţumiţi de ei!) în Abisinia, efectuată din cauza tuturor prejudiciilor şi a răutăţilor de nesuportat pe care le aveau de îndurat, se găsește relatarea companionului Ja’afar ibn Abu Tālib (Allah să fie mulţumit de el!), din momentul în care s-a aflat în fața regelui abisinian, Negus. Atunci când acesta l-a întrebat despre credința și mesajul Islamului, Ja’afar ibn Abu Tālib (Allah să fie mulţumit de el!) i-a vorbit despre Mesajul Profetic, bunele maniere și drepturile omului. Negus i-a întrebat pe musulmani despre religia lor, în momentul în care emisarii din tribul Quraiş i-au cerut să li-i predea lor pe musulmanii emigraţi pe pământurile sale:
„«Care este această religie pentru care v-ați lăsat oamenii, fapt pe care nu l-aţi făcut nici pentru religia mea, nici pentru vreo altă religie a altor națiuni (cunoscute lui)?» Ja’afar ibn Abu Tālib i-a răspuns: «O, rege! Noi trăiam în ignoranță, idolatrie și imoralitate. Nu ne onoram rudele și nici nu ne ajutam vecinii. Cei mai puternici dintre noi îi exploatau pe cei mai slabi. Atunci Allah ne-a trimis un Profet, unul dintre oamenii noștri, căruia îi cunoșteam descendența, comportamentul, buna credință și moralitatea. Ne-a chemat să ne unim și să Îl adorăm doar pe Allah și ne-a învățat să nu Îi asociem alt partener Lui. El ne-a interzis adorarea idolilor, pe care noi și strămoșii noștri îi adoram. El ne-a poruncit să spunem adevărul întotdeauna, să rămânem fideli legămintelor noastre, să ne iubim rudele și să fim vecini buni. El ne-a ordonat să ne onorăm promisiunile, să fim buni cu ceilalți, să ne oprim de la toate actele interzise, să ne abţinem de la vărsarea de sânge și să evităm încăpăţânarea şi mărturia falsă. El ne-a interzis să le defăimăm pe femeile virtuoase sau să consumăm averea orfanilor. De asemenea, el ne-a poruncit să stăm departe de vicii și să ne abținem de la rău, să facem rugăciuni, să oferim milostenie și să ținem post în luna Ramadan.» El a continuat să întrebe despre Islam, până când (Ja’afar) a spus: «Am crezut în el, l-am urmat și așadar noi Îl adorăm pe Allah, fără a-i face asociați Lui, interzicem ceea ce El a făcut interzis și facem ceea ne-a făcut permis. Însă, oamenii noștri ne-au persecutat și ne caută pentru a ne duce înapoi la idolatrie și la abominațiile lor. Deoarece ne-au făcut viața imposibilă în Mecca, fiind agresivi, opresivi și persecutându-ne, am ales țara ta și am venit să trăim sub protecția ta, în pace.» Negus i-a spus atunci: «Ai memorat vreo relatare Divină a lui Mohammed?» Ja’afar a răspuns: «Da.» Negus i-a spus atunci: «Te ascult.» Ja’afar a recitat prima parte din Surat Mariam (Maria). La auzul versetelor, Negus a fost impresionat, iar episcopii din jurul lui au început să plângă, până când cărțile din mâinile lor au devenit ude. Negus i-a spus: «Jur pe Allah, acesta (Coranul) și Revelația trimisă lui Moise vin din aceeași sursă.» Apoi, s-a întors către a delegația celor din tribul Quraiș formată din 2 emisari și le-a spus: «Duceți-vă, jur pe Allah că nu v-i voi preda vouă vreodată!»” (Ahmad)

* * *

5. Recunoașterea Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): un exemplu de la un rabin important
Aici facem cunoştinţă cu Zaid ibn Sa’anah, un rabin important, care a dorit să verifice sinceritatea Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). De aceea, el l-a supus la teste etice în ceea ce priveşte modul său de a se comporta cu oamenii şi în special cu nemusulmanii. Rabinul nu a putut să nu îl recunoască drept Profet și l-a urmat ca un credincios.
Sub autoritatea lui ʻAbd Allah ibn Sallam (Allah să fie mulţumit de el!), s-a relatat că:
„Atunci când Allah Cel Atotputernic i-a trimis călăuzirea lui Zaid ibn Sa’anah, acesta a spus: «Niciunul dintre semnele Profetice nu au rămas neverificate… toate s-au manifestat pe fața Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), fapt observat pe când mă uitam la el. Însă, mai erau două ce trebuiau experimentate: toleranța lui se află deasupra intoleranței sale şi, cu cât mai mare era intoleranţa în privinţa sa, cu atât devenea mai mare toleranţa sa. De aceea, obişnuiam să fiu mai atent la el, pentru a mă asigura că există aceste două caracteristici.»
Odată, el a spus că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a ieșit din cameră împreună cu ʻAli ibn Abu Tālib atunci când un om nomad a venit înspre el, călare pe cămila sa, și i-a spus: «O, Mesager al lui Allah, satul cutare a îmbrăţişat Islamul și a a trecut mult timp de atunci. Însă, le-am promis o viață bogată dacă ei vor face astfel. Însă, în locul acesteia, foamea și seceta i-a lovit. Mi-e teamă, o, Mesager al lui Allah, că ar putea fi ispitiți să iasă în afara Islamului, tot la fel precum au fost atraşi de el. Dacă tu consideri să le trimiți ajutor prin mine, o voi face.»
El (Zaid) a relatat: «Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a uitat la un om lângă el – cred că era ʻOmar – (ca și cum l-ar fi întrebat ceva), dar el (ʻOmar) i-a spus: „Nu a mai rămas nimic, o, Mesager al lui Allah.”»
Zaid ibn Sa’anah a continuat: «M-am apropiat de el și i-am spus: „O, Mohammed, vinde-mi o cantitate de curmale din livada tribului cutare până la data cutare!» El mi-a spus: «Nu, evreule.», după care a adăugat: «Însă îți pot vinde o anumită cantitate de curmale până la data cutare, dar nu voi desemna livada tribului cutare (pentru aceasta).» Am spus: «Da.» Apoi, el a completat tranzacția, după care mi-am golit legătura de bani şi i-am oferit 80 de greutăți de aur pentru o anumită cantitate de curmale până la o dată fixă, asupra căreia ne-am înţeles. Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a dat banii mai departe acelui bărbat şi i-a spus: «Grăbeşte-te la ei și oferă-le ușurare!»
Zaid ibn Sa’anah a relatat apoi că: «Cu două sau trei zile înainte de data stabilită, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mers împreună cu Abu Bakr, ʻOmar, Uthman și alți companioni la ceremoniile funerare ale unui bărbat dintre Ansari. După ce s-a terminat rugăciunea funerară, el s-a dus lângă un zid și s-a sprijinit de el. L-am luat de gât, m-am uitat la el crunt și i-am spus: „O, Mohammed, tu nu vrei să îmi plătești datoria.” ʻOmar s-a uitat la el cu mânie și i-a spus: „O, dușman al lui Allah! Îi spui Trimisului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ceea ce am auzit și îi faci ceea ce văd? Jur pe Allah, Care l-a trimis cu Adevărul, că dacă nu m-aș teme de reproșul lui, ți-aș tăia capul cu sabia mea.” Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a uitat la ʻOmar foarte calm și i-a spus: „O, ʻOmar, această persoană și eu aveam nevoie de altceva decât aceasta. Ar fi trebuit să îmi ceri să îi plătesc datoria și lui să își pretindă dreptul într-un mod mai bun. O, ʻOmar, ia-l și dă-i dreptul lui și dă-i în plus douăzeci de saʻa de curmale.”» Zaid a spus: «ʻOmar a venit cu mine şi mi-a dat dreptul meu şi, în plus, douăzeci de saʻa de curmale. L-am întrebat: „Ce este ceea ce mi-ai dat în plus?”, iar el mi-a răspuns: „Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) m-a îndrumat să-ţi dau, pentru că te-am speriat.” L-am întrebat apoi: „O, ʻOmar, știi cine sunt?” ʻOmar a spus: „Nu, cine ești?” I-am răspuns: „Sunt Zaid ibn Sa’anah.” Omar a întrebat: „Rabinul?” I-am răspuns: „Da, rabinul.” Atunci ʻOmar m-a întrebat: „Ce te-a făcut să spui ceea ce i-ai spus Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi să faci ceea ce ai făcut?” Am răspuns: „O, ʻOmar, am văzut toate semnele care dezvăluie capacitatea sa ca Profet pe chipul Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), în afară de două: (primul) răbdarea şi perseverenţa, care preced furia lui, şi (al doilea) cu cât eşti mai dur faţă de el, cu atât mai politicos şi răbdător devine. Acum, că l-am încercat în acestea, o, ʻOmar, te iau martor că L-am ales pe Allah ca Domn al meu şi Islamul ca religie a mea şi pe Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ca Profet al meu. Te iau, de asemenea, martor că jumătate din averea mea, şi sunt dintre cei mai bogaţi oameni ai Medinei, o dau de dragul lui Allah musulmanilor.” ʻOmar mi-a spus: „Nu poţi împărţi averea ta tuturor musulmanilor, aşa că spune: «O voi împărţi câtorva dintre musulmani.»” Am spus: „Atunci voi împărţi bogăţia câtorva dintre musulmani.”» Apoi, ne-am întors la Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). I-am spus: «Mărturisesc că nu există nicio altă divinitate în afară de Allah şi că Mohammed este Robul şi Mesagerul lui Allah.» Din acea zi, Zaid a crezut în Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), l-a susţinut şi a fost martor la multe lupte cu el, până la moartea sa în bătălia de la Tabūk, unde a luptat şi nu a fugit.” (Nasa’i)


 
Capitolul 1
Mesagerul lui Allah (ﷺ)
și drepturile omului

1.    Egalitatea    9. Drepturile orfanilor
2. Drepturile femeilor    10. Drepturile celor slabi, săraci și ale celor nevoiași
3. Drepturile părinților și ale rudelor    11. Drepturile sclavilor
4. Drepturile urmașilor    12. Drepturile celor în vârstă
5. Drepturile copiilor    13. Drepturile celor cu nevoi speciale
6. Drepturile servitorilor     14. Drepturile drumului
7. Drepturile vecinilor    15. Drepturile animalelor
8. Drepturile musafirilor    


♦ Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și drepturile omului
Înainte de desemnarea Divină a lui Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ca Profet, arabii erau împărţiţi în triburi, omorându-se și înrobindu-se unul pe altul, legea anterioară care era aplicată era una tribală și despotică. Oamenii nu erau egali, iar stăpânii aveau toate drepturile, în timp ce sclavii nu aveau niciun drept, deoarece erau considerați „proprietatea” stăpânilor lor. La rândul lor, nici femeile nu aveau vreun drept, o femeie fiind considerată proprietatea tatălui și a fraților săi. Apoi, ea devenea proprietatea soțului ei și, mai târziu, a moștenitorilor lui. Mai mult decât aceasta, obiceiuri preislamice, precum furtul, prădarea, comerțul cu sclavi, prostituția, înmormântarea fetiţelor de vii sau idolatria, erau adeseori răspândite.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a combătut aceste fapte rele cu o abordare complexă asupra drepturilor omului, un sistem care a creat un precedent în istoria omenirii. După ce a chemat la monoteism, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a instituit principiul egalității printre oameni, precum şi drepturile ființelor umane în toate aspectele vieții.
Drepturile oamenilor și alte drepturi în Islam sunt unice, deoarece ele sunt Oferite de Allah, fapt pentru care niciun om nu le poate anula sau respinge. Mai mult decât atât, aceste drepturi sunt atât de echilibrate, încât niciun drept nu domină peste alt drept. Ele sunt atotcuprinzătoare pentru oameni, valabile în toate etapele vieţii lor: embriogeneză, copilărie, adolescență, tinerețe, bătrânețe, pentru perioadele fericite şi pentru cele mai puţin fericite.
1. Egalitatea
Cât de drept ar fi pentru un om să trăiască într-o comunitate în care există tratament egal, șanse egale, în care doar pietatea este o condiție pentru superioritate și în care cei slabi și cei săraci sunt bine apărați în fața celor puternici și bogați! Cu siguranță, aceasta este comunitatea instituită de Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), o comunitate foarte bine închegată, urmând Cuvintele lui Allah:
 „O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un bărbat și o femeie și v-am făcut pe voi popoare și triburi, pentru ca să vă cunoașteți. Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi. Allah este ʻAlīm (Atoatecunoscător, Omniscient), Khabīr (Atoateştiutor).” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 49:13]
La aceasta, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„O, voi, oameni! Domnul vostru este un Domn Unic. Tatăl vostru este unul singur: cu toţii sunteţi fiii lui Adam, iar Adam a fost creat din lut. Cu adevărat, cel mai demn de onoare dintre oameni în Faţa lui Allah, Cel Atotputernic, este cel mai evlavios dintre voi. Niciun arab nu este superior unui nearab şi nicio persoană de culoare roşie nu este superioară unui alb, în acelaşi mod cum niciun alb nu este superior unei persoane de culoare roşie, decât în ceea ce priveşte evlavia şi supunerea în Faţa lui Allah.” (Ahmed)
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Allah Cel Atotputernic a înlăturat mândria care exista în perioada preislamică, atunci când oamenii se mândreau cu strămoşii lor. Întreaga omenire provine de la Adam, care este părintele omenirii, iar el a fost creat din lut.” (Abu Dawud)
A te mândri cu descendenţa ta este o acţiune invalidată de Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), deoarece arabii din perioada preislamică obișnuiau să se mândrească cu aceasta și în același timp, ei îi defăimau pe alții. De multe ori, izbucneau războaie din aceste motive. Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Patru practici preislamice trebuie să fie respinse de comunitatea mea: a fi mândră de descendența ei, calomnia (vorbele rele despre descendența altora), căutarea apei în stele și bocetul.” (Muslim)
De asemenea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„O, Fatimah bint Mohammed, cere-mi tot ceea ce doreşti, însă nu îţi pot oferi nimic înaintea lui Allah.” (Nasa’i)
Mai mult decât atât, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Cu adevărat, Allah nu se uită la înfățișarea sau la trupurile voastre, ci se uită la inimile și la faptele voastre.” (Muslim)

2. Drepturile femeilor
Este de la sine înţeles că femeile constituie jumătate din orice societate și că ele dau naștere la cealaltă jumătate, astfel încât femeia reprezintă întreaga societate. În timp ce în alte timpuri femeile au avut de îndurat opresiune şi umilință, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a apărat, asigurat și promovat drepturile femeilor într-un mod care le-a întrecut imaginația. Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a chemat la iubire, loialitate, milă reciprocă și iertare, precum şi la trecerea cu vederea peste micile greșeli din cuplu, pentru ca locuinţele să fie constituite pe fundații puternice, care pot rezista în faţa unor furtuni puternice. Allah spune: „(…) ci purtați-vă cu ele după cuviință (…)” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 4:13]
General vorbind, termenul de „cuviinţă” din versetul anterior face referire la fiecare cuvânt sau acțiune care denotă bunătate, bunăvoinţă, milă, compasiune şi îndurare.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a vorbit despre natura femeilor,cerându-le bărbaţilor să fie toleranţi cu acestea: „Fiți binevoitori cu femeile.” (Bukhari şi Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus de asemenea:
„Cel mai desăvârşit credincios este acela care are cel mai bun caracter, iar cel mai bun dintre voi este acela care este cel mai bun cu femeile din familia lui.” (Tirmidhi)
De asemenea, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „Un credincios nu trebuie să critice o credincioasă. Dacă nu îi place ceva la ea, s-ar putea sigur să îi placă altceva.” (Muslim)
Un alt hadith al Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) avertizează împotriva nedreptății față de femei:
 „Cel mai mare păcat în faţa lui Allah este ca un bărbat să se căsătorească cu o femeie, să-și satisfacă poftele cu ea, apoi să o divorțeze și să plece cu zestrea ei.” (Hakim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este un exemplu demn de urmat în ceea ce privește bunătatea și comportamentul față de soțiile sale. S-a relatat că el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus soției sale, ʻAishah (Allah să fie mulțumit de ea!):
„«Cu adevărat, eu ştiu când tu eşti mulţumită de mine şi (ştiu) când eşti mâniată pe mine.» ‘Aishah a întrebat: «Şi de unde ştii tu aceasta?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Atunci când eşti mulţumită de mine, tu spui: „(Jur) pe Domnul lui Mohammed!”, iar atunci când eşti supărată pe mine, tu spui: „(Jur) pe Domnul lui Ibrāhīm (Avram)!”» Ea a spus: «Într-adevăr, o, Trimis al lui Allah, însă, pe Allah, nu mă îndepărtez decât de numele tău.»” (Bukhari)
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se comporta astfel cu soțiile sale, folosind cuvinte frumoase şi cunoscându-le sentimentele şi trăirile, iar ele îi răspundeau în acelaşi mod.
S-a relatat că, într-o călătorie, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a întrecut cu ʻAishah (Allah să fie mulțumit de ea!), despre care ea a apus mai apoi:
„Pe când eram tânără și înainte să iau mult în greutate, am plecat într-o călătorie cu Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). El le-a cerut oamenilor să meargă înainte și m-a chemat să ne întrecem. L-am întrecut. Apoi, nu mi-a mai cerut să ne întrecem un timp. Mai târziu, după ce am luat în greutate și am uitat că îl întrecusem, am fost din nou într-o călătorie cu el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). El le-a cerut oamenilor să meargă înainte lui cu o anumită distanță. Apoi, mi-a cerut: «Vino, hai să ne întrecem!» Astfel, am alergat și m-a întrecut de această dată. El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a început să râdă și a spus: «Aceasta pentru aceea!»” (Ahmad)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a avertizat pe cei care aplicau un rău tratament femeilor, spunând:
„Cu adevărat, eu vă spun despre importanţa drepturilor pe care le au două persoane slabe: orfanul şi femeia.” (Hakim şi Tabarani)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a sfătuit pe bărbați să îndeplinească nevoile emoționale ale femeilor, spunând:
„«(...) a îţi satisface nevoile sexuale (cu soţia) este milostenie.» Cei prezenţi au întrebat: «O, Trimis al lui Allah, oare îşi satisface vreunul dintre noi poftele şi este recompensat pentru aceasta?» (Profetul – Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Vedeţi voi, dacă vreunul dintre voi şi-ar satisface nevoile prin mijloace nepermise (harām), oare nu ar fi (aceasta consemnat) ca un păcat pentru el? Tot astfel, dacă vreunul dintre voi şi-a satisfăcut nevoile prin mijloace permise, va primi o răsplată (pentru aceasta).»” (Muslim)
În ceea ce privește întreținerea familiei, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a făcut obligatoriu pentru bărbați să își întrețină soțiile și copiii. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea, că acesta este cel mai bun mod de a cheltui banii, spunând:
„Dintre un dinar cheltuit pe Calea lui Allah, altul pentru a elibera un sclav, altul pentru săraci și altul pentru a îţi întreţine familia, cel care are răsplata cea mai mare este acela pe care îl cheltuiești pentru familia ta.” (Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus de asemenea:
 „Orice cheltuiești de dragul lui Allah va fi răsplătit, chiar dacă este vorba de puțină mâncare pe care o pui în gura soției tale.” (Bukhari şi Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mai spus:
„Fiecare mâncare ce vi-o oferiți vouă, copiilor voștri, soției voastre și servitorului vostru este un act de caritate.” (Ahmad)

3. Drepturile părinților și ale rudelor
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a cerut musulmanilor să își păstreze relațiile cu rudele și a avertizat împotriva ruperii legăturilor de rudenie. În ceea ce îi privește pe părinţi, Islamul le oferă un statut foarte ridicat, combinând drepturile lor cu cele ale lui Allah Cel Atotputernic. Allah Preaînaltul spune:
„Adorați-L pe Allah și nu-I asociați Lui nimic! Purtați-vă bine cu părinții (…)” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 4:36].
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost întrebat:
„«O, Mesager al lui Allah! Care este cel mai iubit act în Ochii lui Allah?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «A oferi rugăciunea la timpul potrivit.» Apoi, a fost întrebat: «Şi ce urmează după, o, Profet al lui Allah?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «A fi bun, respectuos, ascultător şi a avea grijă de propriii părinţi.»” (Bukhari și Muslim)
De asemenea, s-a relatat că:
„Un bărbat a venit la Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi i-a spus: «O, Mesager al lui Allah! Ar trebui să-mi demonstrez mărturisirea de credinţă prin a emigra şi a lupta pe Calea lui Allah, căutând Răsplata Lui?» Auzind acestea, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a întrebat pe bărbat: «Părinţii tăi sunt încă în viaţă?» Bărbatul a spus: «Da, Profet al lui Allah, amândoi trăiesc.» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a întrebat: «Cauţi Răsplata lui Allah?» Omul a răspuns: «Da.» Atunci el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «Atunci întoarce-te înapoi la părinţii tăi şi fii cel mai bun însoţitor pentru ei.»” (Bukhari şi Muslim)
ʻAbd Allah ibn ʻAmr (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că:
„Un alt bărbat s-a dus la Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi i-a spus: «Am venit la tine pentru a face un jurământ că voi emigra deşi mi-am lăsat părinții în lacrimi.» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «Du-te înapoi la ei şi fă-i să râdă la fel cum i-ai făcut să plângă.»” (Bukhari, Nasa’i şi Ibn Majah)
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a poruncit musulmanilor să fie drepți cu părinții lor, chiar dacă aceștia nu sunt musulmani. Asmā’ (Allah să fie mulțumit de ea!), fiica lui Abu Bakr (Allah să fie mulțumit de el!), a spus:
„Mama mea a venit în vizită la mine pe când era politeistă, iar eu eram soția Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). De aceea, i-am cerut permisiunea ca ea să vină în vizită, spunându-i: «Mama mea a venit în vizită la mine, dorind să păstrăm legăturile de rudenie dintre noi. Pot păstra legătura cu mama mea?» Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a spus: «Păstrează legătura cu mama ta.»” (Bukhari şi Muslim)
Pe de altă parte, neascultarea părinților este considerat a fi un păcat mare în Islam, după cum ne-a spus Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):
 „(Păcatele mari sunt) asocierea cuiva în adorare lui Allah, neascultarea părinților, mărturia falsă și jurământul fals.” (Muslim)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mai spus:
„Insultarea părinţilor este unul dintre păcatele majore.” (Ibn Hajar)
În ceea ce privește păstrarea legăturilor de rudenie, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „Cel care crede în Allah și în Ziua Judecății, trebuie să își păstreze legăturile de rudenie.” (Bukhari)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus lui Uqbah ibn Amir:
„O, Uqbah, păstrează legătura cu cei care te servesc, dă-le celor care te neagă și uită-i (iartă-i, într-o altă relatare) pe cei care sunt nedrepți cu tine.” (Ahmad)

4. Drepturile urmașilor
Buna creștere și educația copiilor sunt cerinţe Profetice, astfel încât cei tineri să crească loiali credinței, țării și națiunii lor. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Nu este considerat a fi dintre noi (dintre musulmani) cel care nu arată îndurare celor mai tineri şi respect celor mai în vârstă.” (Abu Dawud şi Tirmidhi)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Cereţi-le copiilor voştri să efectueze rugăciunea la vârsta de şapte ani ani, loviți-i (ușor) dacă nu o fac la vârsta de zece ani și separați-i în paturi.” (Abu Dawud)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus de asemenea:
„Cel mai bun dar din partea părintelui către copilul său sunt bunele maniere.” (Tirmidhi şi Ahmad)
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să-i învețe pe copii eticheta mâncatului și a băutului. El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus odată unui copil:
„O, băiatule, menţionează Numele lui Allah, mănâncă cu mâna dreaptă și mănâncă din acea parte a vasului care îți este mai apropiată.” (Bukhari)
Educarea fetelor este o sursă de răsplată, stabilită de Profetul lui Allah(Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), după cum a relatat ʻAishah (Allah să fie mulțumit de ea!):
 „O femeie săracă, ținând în brațe două fetițe, a venit la ușa mea. Le-am oferit trei curmale (deoarece nu am avut nimic altceva). Ea a dat fiecărei fetițe câte o curmală și a ridicat a treia curmală spre gură ca să o mănânce. Ambele fiice au mai cerut să mănânce, așa că a împărțit ultima curmală în două jumătăți și a dat fiecăreia câte o jumătate. Am admirat ceea ce a făcut această femeie și i-am povestit Profetului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) care, după ce a ascultat, a spus: «Cu adevărat, Allah a Poruncit Paradisul pentru fapta ei.» sau «A eliberat-o din Focul Iadului pentru fapta ei.»” (Muslim)
O versiune diferită a hadith-ului relatată de Tirmidhi spune:
„Cel care este testat cu întreținerea unor fete și este răbdător cu ele, acestea vor fi precum un scut pentru el de (Iad) Foc.” (Tirmidhi)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„«Oricine are grijă de două fete până când ajung la pubertate, el și cu mine vom veni în Ziua Învierii așa.» Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și-a alăturat apoi degetele ilustrând acest lucru.” (Muslim)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mai spus:
„«Cel care creşte trei fiice şi le oferă adăpost, le oferă cele necesare (pentru trai) şi este milos cu ele, cu siguranţă va intra în Paradis.» Un bărbat a spus: «O, Mesager al lui Allah, dar cel cu două?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Chiar şi cu două.»” (Bukhari)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să o întâmpine și să o sărute pe fiica sa, Fatimah (Allah să fie mulțumit de ea!), atunci când aceasta venea la el.
Alte drepturi stabilite de Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru copii includ dreptul la proprietatea taților. Într-o zi, Amir ibn Sa’d (Allah să fie mulțumit de el!) a vrut să își doneze întreaga avere drept caritate, însă Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus:
„«Nu.» Apoi l-a întrebat: «Dar o jumătate din ea?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Nu.» Apoi l-a întrebat din nou: «Dar o treime?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «O treime este mult. A îi lăsa pe moştenitorii tăi bogaţi este mult mai bine decât a îi lăsa să ceară de la alţii pentru a supravieţui (...)»” (Bukhari)

5. Drepturile copiilor
Copilăria este elixirul vieții și bucuria tuturor timpurilor. Este un cadou Divin apreciat doar de cei care nu au beneficiat de ea și care au trebuit să muncească pentru a o obţine. A fi părinte și a oferi milă, grijă și bunătate copiilor tăi înseamnă a urma îndemnurile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) oferite comunităţii sale. Acest fapt a fost implementat chiar de Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a aplicat toate acestea în propria viaţă. ʻAishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat că nişte beduini au venit la la Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi l-au întrebat:
„«Oare îi sărutaţi voi pe copiii voştri?!» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Da!» Ei i-au spus: «Jurăm pe Allah că noi nu îi sărutăm!» Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a răspuns: «Oare aş putea să pun eu mila în inimile voastre, după ce Allah a scos-o?»” (Bukhari şi Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să meargă la marginea Medinei, unde fiul său, Ibrāhīm, era alăptat, doar pentru a-l săruta. Apoi, se întorcea.
Atunci când nepotul Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) de la fiica sa a murit, ochii săi s-au umplut de lacrimi. Sa’d ibn Ubadah (Allah să fie mulţumit de el!) l-a întrebat:
„«O, Mesager al lui Allah, tu plângi?» Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Allah este Milostiv numai cu aceia dintre robii săi care sunt milostivi faţă de alţii.»” (Bukhari şi Muslim)
Sub autoritatea lui Anas (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să îi viziteze pe Ansari, să le salute copiii, să îi binecuvânteze și să le șteargă capetele.
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să se roage ținând-o în spate pe Umamah, fiica fiicei sale, Zeinab (Allah să fie mulțumit de ea!), el o ținea în braţe atunci când se ridica și o punea jos atunci când se prosterna.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Pe cel care separă un copil de mama sa, Allah îl va separa de cei dragi lui în Ziua Judecății.” (Tirmidhi)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a permis copiilor să participe la întrunirile adulților, asigurându-le drepturi egale cu aceştia în ceea ce privește dreptul la participare. Sub autoritatea lui Shal ibn Sa’ad As-Sa’idi (Allah să fie mulţumit de el!), s-a relatat că,
 „O băutură (lapte amestecat cu apă) i-a fost adusă Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru a o bea, în timp ce la dreapta sa se afla un băiat, iar la stânga un bătrân. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus băiatului: «Dacă îmi permiţi, îi voi da (restul băuturii pentru a o bea) bătrânului.» Băiatul a răspuns: «Nu, (jur) pe Allah, o, Mesager al lui Allah. Nu îi voi permite nimănui să fie înaintea mea în ceea ce priveşte dreptul meu de la tine.» Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a pus vasul în mâinile băiatului.” (Bukhari)
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a instituit drepturile copiilor la moștenire încă din momentul nașterii acestora.
Sentimentele copiilor au fost un subiect foarte important pentru Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). El obișnuia să-i viziteze acasă, să îi consoleze, să le arate compasiune, să îi binecuvânteze şi să le șteargă capetele, să înceapă competiții pentru ei în schimbul unor cadouri și premii.

6. Drepturile servitorilor
O națiune este considerată a fi civilizată după modul în care îi tratează pe cetățenii săraci, pe cei vulnerabili și pe cei slabi, pe cei care nu pot îndeplini funcţii înalte. Astfel de categorii includ şi servitorii care lucrează pentru oamenii bogați și importanți. Acestei categorii, în mod special, i-au fost acordate drepturile pe deplin în timpul Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care le-a ascultat plângerile și opiniile și le-a apreciat contribuțiile. Acest fapt este demonstrat de hadith-ul relatat sub autoritatea lui Anas ibn Mālik (Allah să fie mulțumit de el!), care a spus:
„L-am slujit pe Trimisul lui Allah timp de zece ani şi niciodată nu mi-a spus: «Of! (cel mai mic cuvânt de nemulţumire)» Dacă am făcut ceva, el nu a zis niciodată: «De ce ai făcut aceasta?» şi dacă nu am făcut un lucru, el nu a zis niciodată: «De ce nu ai făcut aceasta?»” (Bukhari şi Muslim)
Servitoarele din Medina obișnuiau să se ducă la Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru a le ajuta să îşi ducă la îndeplinire nevoile şi sarcinile, oricare erau acestea.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a avertizat și împotriva rănirii servitorilor. Conform Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), rănirea servitorilor în orice fel aduce cu sine eliberarea acestuia, după cum ne-a spus:
„Ispăşirea pentru cineva care pălmuieşte sau loveşte un sclav este eliberarea lui.” (Bukhari)
Sub autoritatea lui Abu Mas’ūd Al-Muthana (Allah să fie mulţumit de el!), s-a relatat:
„Pe când îl băteam pe unul dintre servitorii mei cu un bici, am auzit o voce din spatele meu spunând: «Să ştii, Abu Mas’ūd ibn Al-Muthanna!» Apoi, am auzit din nou vocea spunând: «Să ştii, Abu Mas’ūd, că Allah Preaînaltul are mai multă putere asupra ta decât ai tu asupra acestui băiat!» M-am întors şi am observat că este vocea Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). I-am spus: «O, Mesager al lui Allah, el este liber de dragul lui Allah.» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a spus: «Dacă nu ai fi făcut astfel, Focul (Iadului) te-ar fi atins.»” (Abu Dawud)
Prin aceasta, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, astfel, că eliberarea sclavului este obligatorie și nu o favoare, deoarece l-a biciuit pe servitorul său. În acest mod, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a luptat împotriva sclaviei și a eliberat mulți sclavi.
Mai mult decât atât, desemnarea sclavilor cu sarcini de lucru în plus este interzisă de către Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):
„Sclavii voştri sunt fraţii voştri. Allah i-a aşezat sub mâna voastră şi cine-l are pe fratele său sub mâna sa, trebuie să-l hrănească din ceea ce el mănâncă, să-l îmbrace cu ceea ce el se îmbracă şi să nu-l împovăreze mai mult decât stă în puterea sa, iar dacă l-a împovărat, atunci să-l ajute.” (Bukhari şi Muslim)
Odată, un bărbat a venit la Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și l-a întrebat:
„«O, Mesager al lui Allah, de câte ori trebuie iertat un servitor?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «De 70 de ori pe zi.»” (Abu Dawud şi Tirmidhi)

7. Drepturile vecinilor
Mulți oameni nu își caută vecinii și nu întreabă despre ei. Mai mul decât atât, unii le fac rău vecinilor lor în mod intenționat. Se poate întâmpla chiar ca o persoană să se îmbolnăvească și să aibă nevoie de ajutorul vecinilor săi fără ca aceştia să o ajute. Aceste tipuri de izolare sunt consecințele vieții moderne, care le-a luat oamenilor astfel de facilități. Pentru a demonstra cât de mult îi datorează o persoană vecinului său, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Îngerul Jibrīl (Gavriil) a îndemnat atât de mult la o purtare bună față de vecini, încât am crezut că îi va include printre moștenitorii mei.” (Bukhari şi Tirmidhi), cu alte cuvinte, el continuă să îmi amintească despre drepturile vecinilor și îmi ordonă să îi tratez drept până într-acolo încât am crezut că următorul pas este acela de a-i face moștenitorii mei.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Cel mai bun dintre tovarăși în fața lui Allah este cel care este cel mai bun cu tovarășul său și cel mai bun dintre vecini în fața lui Allah este cel care este cel mai bun cu vecinul său.” (Tirmidhi)
Un alt hadith spune: „Cel care crede în Allah și în Ziua Judecății nu îi va face rău vecinului său.” (Bukhari, Muslim şi Abu Dawud)
De asemenea, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Nu este credincios cel care își satisface foamea în timp ce vecinul său este înfometat.” (Bukhari)
    Un alt hadith important spune: „O, Abu Dharr, dacă gătești supă, pune mai multă apă și oferă și vecinilor tăi.” (Muslim)

8. Drepturile oaspeților
A fi generos cu oaspeții și a-i întâmpina cu căldură sunt acţiuni care fac parte din bunele maniere aprobate de oameni, de aici provenind şi legătura făcută de Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) între această chestiune și credința în Allah. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Oricine crede în Allah și în Ziua de Apoi își va onora oaspetele conform drepturilor sale.” (Bukhari)
În ceea ce îl privește pe un călătorul care le cere ajutorul oamenilor de-a lungul călătoriei sale, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a poruncit oamenilor să îşi onoreze oaspetele timp de trei zile:
„«Oricine crede în Allah şi în Ziua de Apoi, îşi va onora vecinul. Iar oricine crede în Allah şi în Ziua de Apoi îşi va onora oaspetele conform drepturilor sale.» Omul a întrebat: «Şi care sunt drepturile sale, o, Mesager al lui Allah?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «O zi şi o noapte de găzduire, ca ospitalitate pentru trei zile şi orice este mai mult decât atât, devine caritate pentru gazdă.»” (Bukhari)
Un oaspete nu trebuie să profite de răbdarea gazdei sale, pentru că Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„«Nu este corect ca un musulman să stea cu fratele său până când îl face pe acesta să comită un păcat.» Oamenii au întrebat: «O, Mesager a lui Allah, cum poate el (oaspetele) să o facă (pe gazdă) să comită un păcat?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Ca el să rămână până când aceasta nu are (suficienţi bani) să-l servească cu mâncare.»” (Muslim)

9. Drepturile orfanilor
Islamul le oferă orfanilor o atenție deosebită, oamenii având datoria de a-i îngriji și a-i ajuta. Allah Preaînaltul spune:
„Așadar, pe cel orfan nu îl trata cu opresiune (sau cu asprime).” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 93:9]
Cu privire la aceasta, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„«Eu și tutorele unui orfan suntem ca acestea două în Paradis.» şi a arătat această distanță prin unirea degetului arătător cu cel mijlociu.” (Bukhari)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a avertizat împotriva luării proprietății unui orfan. Acesta este un păcat mare în Islam, după cum Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a spus:
„«Evitaţi cele şapte păcate care vă distrug.» A fost întrebat (de către cei prezenţi): «Care sunt acestea, o, Mesager al lui Allah?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «A Îi face asociaţi lui Allah în adorare, practicarea vrăjitoriei, a omorî un suflet fără niciun motiv justificat, a practica cămătăria, a mânca averea orfanilor, a fugi de pe câmpul de luptă şi a acuza o femeie inocentă, castă şi credincioasă de adulter.»” (Bukhari şi Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
 „Cel care ia în custodia sa un orfan dintre musulmani, îl hrănește și îi astâmpără setea până când orfanul se poate lipsi de acest ajutor va avea ca răsplată Paradisul.” (Ahmad)
Un bărbat a venit la Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) plângându-se că nu simte milă. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus atunci:
 „Îți dorești cu adevărat să îți umpli inima cu milă și să-ți îndeplinești nevoia? Ai milă de orfani, mângâie-le capetele, hrănește-i din mâncarea ta, pentru că doar atunci inima ta va simți mila și îți vei îndeplini nevoia.” (Tabarani)

10. Drepturile celor slabi, săraci și ale celor nevoiași
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să le ofere ajutor celor slabi, care nu aveau bani şi care nu aparţineau niciunui trib. Dintre aceştia, acelora care făceau fapte bune li se oferea aprecierea, iar acelora care nu făceau astfel li se oferea toleranţă, iar celor nevoiaşi li se oferea ajutor, iar răul era îndepărtat de la ei. Sub autoritatea lui A’idh ibn ʻAmr Al-Muzani (Allah să fie mulţumit de el!), s-a relatat că:
„Abu Sufyan a trecut pe lângă Salman, Suhaib și Bilal şi alţi câţiva companioni (Allah să fie mulţumit de ei!). Ei i-au spus: «Oare nu ştii că va veni ziua în care sabia lui Allah va învinge asupra duşmanilor lui Allah?» Abu Bakr (Allah să fie mulțumit de el!) le-a spus lor: «Îi vorbeşti astfel liderului tribului Quraiş?» Apoi, el s-a dus la Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și i-a povestit (cele întâmplate). Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus atunci: «O, Abu Bakr, este posibil să-i fi mâniat. Dacă este astfel, atunci L-ai mâniat pe Domnul tău.» Abu Bakr s-a întors la ei și i-a întrebat: «Fraților, v-am jignit cumva?» Ei i-au răspuns: «Nu, fie ca Allah să te ierte, frate!»” (Muslim)
De asemenea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Se poate să respingeţi o persoană neîngrijită şi plină de praf care vine la uşile voastre, dar căreia, dacă se roagă lui Allah (pentru ceva), Allah îi va răspunde cu siguranță.” (Muslim)
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să își înveţe companionii că averea, statutul și rangurile înalte nu-i oferă unei persoane o poziție înaltă. În acelaşi mod, nici sărăcia, nici rangul mic (în societate) al unei persoane nu o lipsesc pe aceasta de onoare. S-a relatat că:
„Un bărbat a trecut pe lângă Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și pe lângă companionii săi. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a întrebat: «Ce anume puteţi să îmi spuneţi despre acest bărbat?» Ei au răspuns: «Un om nobil pentru noi toţi şi îi jurăm lui Allah că, dacă el sr propune, (acel lucru) ar fi cu siguranță acceptat, iar dacă el ar mijloci pentru cineva, (acea mijlocire) ar fi cu siguranță acceptată, iar dacă el ar vorbi, ar fi ascultat cu siguranţă.» Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a rămas tăcut până când un om sărac a trecut pe lângă ei. Atunci, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a întrebat: «Ce anume îmi puteţi spune despre acest bărbat?» Ei i-au răspuns: «Dacă el ar propune, (acel lucru) cu siguranță nu ar fi acceptat, iar dacă el ar mijloci pentru cineva, cu siguranță (mijlocirea) nu i-ar fi acceptată, iar dacă ar vorbi, cu siguranță nu ar fi auzit.» Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus apoi: «Aceasta (bărbatul sărac) este mai bun decât dacă am avea întreg Pământul plin de oameni ca acela (bărbatul nobil).»” (Bukhari şi Ibn Majah)
Cu privire la aceasta, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Să vă spun cine sunt oamenii Paradisului? Fiecare om slab și vulnerabil, căruia Allah îi va răspunde la suplicațiile sale, dacă acesta jură în suplicațiile sale pe Allah. Să vă spun cine sunt oamenii Iadului? Fiecare om violent, crud și imoral, arogant şi tiran va fi (acolo).” (Bukhari şi Muslim)
Mai mult decât atât, putem observa grija Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) față de cei slabi în relatarea despre o femeie care obișnuia să măture moscheea şi care nu a venit într-o zi:
„Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a întrebat despre ea, iar oamenii i-au spus: «A murit.» Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a întrebat: «De ce nu mi-ați spus?» (Întrebarea le-a fost adresată ca şi când) ei (companionii) ar fi considerat această chestiune ca fiind lipsită de importanţă. Apoi, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a cerut: «Duceți-mă la mormântul ei!» Acolo, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a făcut rugăciunea funerară pentru ea.” (Bukhari, Muslim şi Ibn Majah)
O societate în care cei săraci, nevoiași și cei vulnerabili primesc atenție și grijă de la cei aflați la conducere este cu siguranță o societate a solidarității, a milei, o societate în care fiecare locuitor se bucură de viață. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Oricui este însărcinat cu conducerea afacerilor unor musulmani şi se ascunde de aceştia sau nu răspunde nevoilor lor Allah nu îi va răspunde rugăciunilor sale în Ziua Judecăţii, făcându-l să sufere din cauza greutăţilor şi a nevoilor sale.” (Abu Dawud)
Într-o altă relatare, ni se spune:
„De cel căruia i se oferă conducerea musulmanilor în anumite chestiuni şi se retrage atunci când aceştia se află în sărăcie şi au mai mare nevoie de el, Allah se va îndepărta de el atunci când va avea cea mai mare nevoie de El în Ziua Judecăţii.” (Abu Dawud)
De asemenea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „Celui care ajunge la conducerea oamenilor și își închide ușa celor săraci, celor opresați și celor nevoiași, Allah îi va închide ușile Milei Sale Divine în timpurile sale de necesitate.” (Ahmad)
În concluzie, Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a chemat întreaga națiune să îl sprijine pe cel opresat, indiferent de ce segment al societății aparține, legând această chestiune de demnitatea întregii națiuni, aceasta fiind asigurată de Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a spus:
 „Cum ar putea Ummah (comunitatea musulmană) să fie purificată de păcatele sale, din moment ce dreptul celui slab nu este luat de la cel puternic!” (Ibn Hibban)

11. Drepturile sclavilor
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a venit într-o societate în care existau stăpâni și sclavi. Sclavii nu aveau niciun drept financiar, social sau politic. Așadar, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a ridicat poziția în societate, i-a îndemnat pe stăpâni să-i elibereze, a făcut din eliberarea lor o ispășire pentru diverse păcate și a promis o răsplată mare în schimbul eliberării lor. În această privință, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Muncitorii şi sclavii tăi sunt fraţii tăi pe care Allah i-a pus sub comanda ta. Oricine are pe cineva sub comanda sa, trebuie să îl hrănească din ceea ce el mănâncă, să îl îmbrace cu ceea ce el se îmbracă şi nu trebuie să îi impună mai mult decât capacitatea sa. Însă, dacă îi împovărezi, ajută-i.” (Bukhari)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus de asemenea:
„Oricine pălmuieşte un sclav/sclavă trebuie să plătească drept ispăşire eliberarea lui/ei.” (Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a îndemnat la eliberarea sclavilor, spunând:
„Oricui eliberează un sclav musulman, Allah îi va elibera părţile corpului său din Foc pentru fiecare membru (eliberat) al sclavului. Acest lucru este într-o asemenea măsură încât El va eliberă o mână pentru o mână, un picior pentru un picior şi o parte intimă pentru o parte intimă.” (Bukhari şi Muslim)
Sub autoritatea lui ʻAbd Allah ibn ʻAmr (Allah să fie mulţumit de el!) s-a relatat că, atunci când administratorul său a venit la el, el l-a întrebat:
 „«Ai hrănit sclavii?» Acesta i-a răspuns: «Nu.» Atunci, el i-a spus: «Du-te și hrănește-i!», adăugând că Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Niciun păcat nu este mai grav decât reținerea mâncării față de cei a căror mâncare se află în posesia ta.»” (Abu Dawud şi Tirmidhi)
Un alt hadith spune: „Allah îi va tortura pe cei care torturează oamenii în această viaţă.” (Muslim)

12. Drepturile vârstnicilor
Vârstnicii aparțin unei categorii de vârstă la care o persoană se poate simți singură, fiind o perioadă manifestată prin slăbiciune, boală etc. Mai mult decât atât, aceştia sunt oameni care au experiență, înțelepciune, cunoştinţe şi înţelepciune. Prin urmare, societatea nu trebuie să-i neglijeze. Ei trebuie apreciați, respectați și căutați pentru beneficiile lor. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a apreciat pe cei în vârstă, le-a valorificat poziția și i-a îndemnat și pe alții să facă la fel, spunând:
 „Face parte din adorarea lui Allah a-i onora pe musulmanii în vârstă.” (Abu Dawud)
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să-i servească pe cei în vârstă prima dată. Se poate observa acest fapt în următorul hadith, care este materializarea respectului Profetic pentru cei în vârstă și pentru copii. Sub autoritatea lui Shal ibn Sa’ad As-Sa’idi (Allah să fie mulţumit de el!), s-a relatat că,
 „O băutură (lapte amestecat cu apă) i-a fost adusă Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru a o bea, în timp ce la dreapta sa se afla un băiat, iar la stânga un bătrân. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus băiatului: «Dacă îmi permiţi, îi voi da (restul băuturii pentru a o bea) bătrânului.» Băiatul a răspuns: «Nu, (jur) pe Allah, o, Mesager al lui Allah. Nu îi voi permite nimănui să fie înaintea mea în ceea ce priveşte dreptul meu de la tine.» Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a pus vasul în mâinile băiatului.” (Bukhari)
Cât de minunat este aceasta! Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ultimul dintre Profeții și Mesagerii lui Allah, i-a cerut permisiunea unui băiat pentru a începe cu partea stângă din respect pentru vârsta acelei persoane. Însă, băiatul a refuzat, deoarece a vrut să bea imediat după Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), pentru ca buzele să-i fie puse peste recipient exact în acel loc.

13. Drepturile celor cu nevoi speciale
Unele persoane ajung să sufere anumite nenorociri care le ating sănătatea, iar acest fapt ajunge să aibă un impact deosebit asupra vieților lor. Unele persoane nu acordă niciun fel de atenţie nevoilor acestor persoane şi nu se gândesc la sentimentele sau problemele lor. La polul opus, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu a trecut cu vederea peste cei cu nevoi speciale. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a arătat bunătate și grijă.
O femeie a avut un gând pe care a dorit să i-l împărtășească. Aceasta l-a oprit pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și i-a spus:
„«O, Mesager al lui Allah, am nevoie să mă ajuți!» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «O, mamă a lui cutare, mergi pe orice drum vrei și te voi urma.» Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a acompaniat-o, vorbind cu aceasta, până când i-a fost îndeplinită nevoia.” (Ahmad)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să se ducă în casele oamenilor cu nevoi speciale. Într-o zi, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus companionilor săi: „Veniți cu mine la Banu Waqif, să îl vedem pe Al-Basir (un om orb).” (Tabarani)
Priviți! El îl numește pe omul orb Al-Basir (cel care vede totul), sperând ca acesta să câștige o astfel de binecuvântare. Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a adus vești bune unei astfel de categorii de oameni, inclusiv următoarea:
 „Allah a spus: «Dacă îl testez pe robul Meu privându-l de două dintre cele mai prețioase lucruri ale sale (așa cum sunt ochii sau vederea sa), și el primește aceasta cu răbdare și perseverență, ar trebui să-l recompensez cu Paradisul.»” (Bukhari)
De asemenea, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a îndemnat la ajutorarea și ghidarea celor cu deficiențe de văz, spunând: „A-i ghida pe cei care cu vederea slabă este un act de caritate.” (Tirmidhi)
O femeie cu dizabilități psihice s-a dus la Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și i-a spus:
„«O, Mesager al lui Allah, roagă-te pentru mine!» El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «Dacă dorești astfel, mă voi ruga lui Allah și El te va vindeca sau poți să ai răbdare și nu vei fi întrebată.» Ea i-a spus: «Aleg răbdarea și a nu fi întrebată.»” (Ahmad)
Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulțumit de el!) l-a întrebat pe Atā’ (Allah să fie mulțumit de el!):
 „«Ţi-ar plăcea să-ți arăt o femeie dintre oamenii Paradisului?» În momentul în care el i-a răspuns că şi-ar dori cu siguranţă, el i-a spus: «Această negresă care a venit la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi a spus: „Sufăr de epilepsie, iar în timpul convulsiilor, corpul meu este expus, de aceea, fă suplicaţii lui Allah pentru mine.» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: „Dacă vrei, poţi îndura cu răbdare şi vei fi răsplătită cu Jannah sau, dacă vrei, voi face suplicaţii lui Allah pentru a te vindeca.” Ea a spus: „Voi îndura aceasta.” Apoi, ea a adăugat: „Însă trupul meu este expus, de aceea, roagă-te lui Allah pentru ca aceasta să nu se întâmple.” Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a rugat pentru ea.»” (Bukhari şi Muslim)

14. Drepturile drumului
În Islam, drepturile drumului includ etici care îi previn pe oameni de la a le face rău sau de la a-i abuza pe alții, așa cum se întâmplă în multe țări. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„«Evitaţi să staţi pe marginea drumului (sau pe trotuare).» Companionii care erau prezenţi în acel moment au spus: «O, Mesager al lui Allah, marginile drumului sunt locuri unde putem sta, vorbi şi ne bucura.» Auzind acestea, Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: «Dacă nu puteţi evita statul pe marginile drumurilor, atunci oferiţi-le acestora drepturile lor.» Apoi companionii au întrebat: «Şi care sunt drepturile marginilor drumurilor, o, Mesager al lui Allah?» Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ le-a răspuns: «Coborârea privirii (atunci când trece o femeie), îndepărtarea lucrurilor care pot dăuna, răspunsul la salut (salām), poruncirea binelui şi interzicere răului.»” (Bukhari şi Muslim)
Alte instruiri includ interzicerea satisfacerii nevoilor pe drumurile publice sau în locurile umbroase, unde se adună oamenii. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„«Să vă temeţi de cele două fapte care aduc blestemul.» Companionii prezenţi au întrebat: «O, Mesager al lui Allah, care sunt cele două fapte care aduc blestemul?» Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a răspuns: «A răspunde chemării naturii pe drumurile publice sau la umbră, unde oamenii se odihnesc.»” (Muslim)
Aceasta include, de asemenea, înlăturarea lucrurilor dăunătoare de pe drumuri şi aceasta pentru că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„În timp ce mergea pe drum, un om a găsit o creangă cu spini pe care a îndepărtat-o (din drum) şi Allah a fost mulţumit de el şi i-a iertat lui (păcatele).” (Bukhari, Muslim şi Tirmidhi)
De asemenea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Cu adevărat, am văzut eu un om desfătându-se în Paradis datorită (răsplăţii dobândite pentru) un copac pe care l-a tăiat din mijlocul drumului, care era dăunător pentru oameni.” (Muslim)

15. Drepturile animalelor
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a promovat bunătatea față de animale, a poruncit îngrijirea şi hrănirea lor și a prevenit împovărarea acestora, după cum ne-a spus:
„«În vreme ce un om se afla (mergând) pe drum, s-a înteţit setea lui şi (când) a găsit o fântână, a coborât în ea, a băut apă şi (apoi) a ieşit. Când (a dat să plece), a văzut un câine care scosese limba, iar de sete ce îi era mânca din noroi. Bărbatul şi-a spus: „Cu adevărat, pe acest câine l-a ajuns o sete (atât de groaznică) precum setea care mă ajunsese şi pe mine.” Şi a coborât el (din nou) în fântână, a umplut pantoful său cu apă şi i-a dat câinelui să bea. Allah a acceptat cu Mulţumire fapta sa şi i-a iertat păcatele lui.» (Cei care ascultau) au întrebat: «O, Trimis al lui Allah, cu adevărat suntem noi răsplătiţi pentru (buna purtare faţa de) dobitoacele noastre?» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «De fiecare vietate este legată o răsplată (pentru voi)».” (Muslim)
Contrar răsplății menționate anterior, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a avertizat împotriva rănirii animalelor, spunând:
„O femeie a fost pedepsită pentru că a ţinut o pisică legată până când a murit şi, drept pedeapsă (pentru aceasta), ea a fost aruncată în Iad. Ea nici nu a hrănit-o şi nici nu i-a dat apă atunci când a închis-o şi nici nu a lăsat-o liberă să mănânce insectele Pământului.” (Muslim)
La sacrificarea unui animal permis, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a comandat bunătatea, spunând:
„Cu adevărat, Allah a prescris bunătatea în toate şi dacă ucideţi, ucideţi într-un mod bun, şi dacă aţi sacrificat un animal, atunci sacrificaţi-l cu bunătate, aşadar, să îşi ascută vreunul dintre voi lama sa pentru a îi uşura animalului pe care îl sacrifică. ” (Muslim)
Sub autoritatea lui Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat că un bărbat a pus o oaie la pământ (pentru a o sacrifica) în timp ce îşi ascuţea lama cuţitului. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: „Vrei să îi cauzezi mai multe morți? Ascute-ți lama cuțitului înainte de a o pune jos.” (Hakim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
 „Cel care arată milă unui animal ce este sacrificat, chiar dacă este doar o pasăre mică, va avea Mila lui Allah în Ziua Judecății.” (Bukhari)

 

 

 

 


Capitolul 2
Mohammed (ﷺ), Mesagerul lui Allah,
 și valorile, etica și virtuțile

1. Cum să-i câștigi pe oameni de partea ta?     15. Autocontrolul
2. Dreptatea    16. Medicina și sănătatea
3. Mila    17. Igiena și înfrumusețarea
4. Compasiunea    18. Respectul pentru sufletul omului
5. Onestitatea    19. Bunele maniere
6. Valoarea    20. Prietenia și iubirea
7. Modestia    21. Cum să-i înveți pe oameni?
8. Loialitatea    22. Voluntariatul
9. Siguranţa    23. Shura
10. Liniștea și vorbitul    24. Combaterea nedreptăţii
11. Moderația și echilibrul    25. Codul războiului și al luptei
12. Timpul    26. Fericirea
13. A-ţi asuma responsabilitatea    27. Optimismul
14. A lucra și câştigarea mijloacelor de trai    28. Simțul umorului

♦ Introducere
Din perspectiva Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), valoarea ființei umane este bazată pe valorile și preceptele urmate de oameni, precum și pe virtuțile conform cărora oamenii acționează, de aici şi cuvintele Profetice: „(...) cu adevărat, Allah nu se uită la înfăţişarea sau la trupurile voastre, ci se uită la inimile voastre.” (Muslim)
Contemplarea la aceste cuvinte Profetice ne conduce la următoarea concluzie: toate acestea au un singur scop, dreptatea și perfecțiunea umană, fiindcă Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Am fost trimis pentru a desăvârși și consolida bunele maniere.” (Ahmad)
Deși, fără îndoială, există o nevoie pentru știință, omul are mare nevoie și de valori, etică și virtuți, deoarece nedreptatea și opresiunea sunt consecințele lipsei eticii și nu a științei. Astfel, bunele maniere au reprezentat un subiect foarte important, pe care Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a predicat, el chemând oamenii la dreptate în toate aspectele, fapt aplicabil pentru fiecare om în parte. Tot astfel, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a chemat la mila pentru fiecare creatură însuflețită. De asemenea, a îndemnat oamenii la milă, onestitate, valoare, modestie, loialitate, siguranţă, vorbire frumoasă, precum și la păstrarea unui echilibru și a moderației în gând și în practică. Alte îndemnări etice includ organizarea timpului, asumarea responsabilității, munca asiduă, câștigul permis, controlul de sine şi călăuzirea conștiincioasă.
Abordarea adoptată de Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost aceea ca orice persoană să stea departe de vătămarea altei persoane, să aibă o înfățișare plăcută și sănătoasă în ceea ce privește igiena, precum şi să caute un tratament permis în caz de boală.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a chemat la o societate bazată pe respectul pentru sufletul uman și pentru bunele maniere, în care iubirea și prietenia sunt calitățile predominante, susținute de munca voluntară. Pe lângă acestea, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a stabilit principii practice precum shura (consultarea oamenilor) și combaterea nedreptății. Mai mult decât atât, el a stabilit un cod de etică în timpul războiului sau în timpul acțiunilor ostile şi aceasta pentru beneficiul întregii omeniri.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a avut o viziune de viaţă îndreptată spre fericire, optimism și simțul umorului, chiar şi pentru acea persoană care are inima îngreunată de probleme. Astfel, omenirea, indiferent de trib, rasă sau credinţă, are o nevoie fără precedent de a trăi cu aceste drepturi în viața reală și de a trăi întru fericire. Mai jos, veţi găsi toate aceste principii şi învăţături Profetice dezvoltate pe larg.

1. Cum să-i câștigi pe oameni de partea ta?
Prin felul lor de a fi, oamenilor le plac oratorii care vorbesc frumos, fără a-i răni pe alții. De asemenea, le plac persoanele care zâmbesc, care oferă sfaturi bune şi de aici provine şi atenția Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru căile necesare de a câștiga inimile și mințile oamenilor. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Se află dincolo de capacitatea ta să îţi manifeşti bunătatea prin cadouri sau donaţii făcute tuturor oamenilor. De aceea, lasă ca bunătatea ta să-i cuprindă prin strălucirea feţei tale atunci când îi vezi și prin bunele tale maniere.” (Al-Bazzar)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mai spus, de asemenea:
„«Cel mai iubit dintre voi mie şi cel care va sta cel mai aproape de mine în Ziua Judecăţii este cel care are cele mai bune maniere. Şi cel mai urât dintre voi şi cel mai departe de mine în Ziua Judecăţii este cel care vorbeşte mult, fără să judece şi mutafayhiqun.» Ei (companionii) au întrebat: «O, Mesager al lui Allah, noi îi ştim pe cei care vorbesc mult dar cine sunt mutafayhiqun?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Toţi cei care vorbesc cu aroganţă»” (Tirmidhi)
De asemenea, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Nu minimalizaţi nicio faptă bună, chiar şi numai dacă îl întâmpinaţi pe fratele vostru cu o faţă zâmbitoare.” (Muslim)
Un alt hadith spune: „Zâmbetul adresat fratelui tău este un act de caritate pentru tine. Poruncirea binelui și interzicerea răului este, de asemenea, un act de caritate pentru tine. La fel, oferirea călăuzirii pentru o persoană aflată într-un loc lipsit de vizibilitate este un act de caritate pentru tine. Înlăturarea unei pietre, a unor ţepi sau a unor oase de pe un drum (din calea oamenilor) este un act de caritate pentru tine. De asemenea, turnarea apei din găleata ta în găleata fratelui tău este un act de caritate pentru tine.” (Tirmidhi)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Rostirea cuvintelor frumoase este un act de caritate.” (Bukhari şi Muslim)
Mai mult decât atât, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „O, oameni, răspândiţi (salutul de pace) salām (între voi), oferiţi mâncare oamenilor şi rugaţi-vă noaptea, atunci când oamenii dorm şi veţi intra în Paradis în pace.” (Bukhari şi Ibn Majah)

2. Dreptatea
Dreptatea este o valoare umană care promite fericire tuturor oamenilor. Allah Preaînaltul i-a spus Profetului Său (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) că Lui îi Place dreptatea, pe care o Porunceşte: „Allah Poruncește dreptatea (…)” !” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 16:90]
Aceasta se aplică chiar și dușmanilor, ca avertizare împotriva folosirii animozității drept motiv pentru încălcarea drepturilor altora şi aceasta deoarece Allah Preaînaltul spune:
 „O, voi cei care credeți! Fiți statornici față de Allah și martori drepți! Să nu vă împingă ura împotriva unui neam să nu fiți drepți! Fiți drepți, căci aceasta este mai aproape de evlavie! Și fiți cu frică de Allah, căci Allah este Bineştiutor (Khabīr) a ceea ce faceți voi!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 5:8]
Motivul pentru care dreptatea este în mod predominant poruncită este specificat de către Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a spus:
„Națiunile de dinaintea voastră au fost distruse din cauza faptului că, atunci când cineva de viță nobilă dintre ei fura, o lăsau să scape fără a fi pedepsită, însă dacă o persoană săracă dintre ei fura, atunci aplicau pedeapsa prescrisă. (Jur) Pe Allah, dacă Fatimah, fiica lui Mohammed, ar fura, aș chema-o și i-aș tăia mâna!” (Bukhari și Muslim)
Un alt hadith spune: „Cei drepţi vor fi pe platforme de lumină în prezența lui Allah; cei care sunt drepți în deciziile lor, cu familiile lor și cu ceea ce se află sub conducerea lor.” (Muslim)
De asemenea, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Cum ar putea Ummah (comunitatea musulmană) să fie purificată de păcatele sale, din moment ce dreptul celui slab nu este luat de la cel puternic!” (Ibn Hibban)

3. Mila
Mila este o valoare umană atotcuprinzătoare datorită beneficiilor sale nelimitate, incluzând iertarea, generozitatea, cooperarea, ajutorul, consolarea, etc. Mai mult decât atât, mila este una dintre trăsăturile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cele mai evidente, ştiut fiind faptul că Allah l-a trimis ca o îndurare pentru întreaga omenire:
 „Și Noi nu te-am trimis decât ca o îndurare pentru lumi.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 21:70]
De asemenea, Allah spune despre Profetul Său (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):
 „Și datorită Îndurării lui Allah, tu, (Mohammed), ai fost așa de blând cu ei! Iar de ai fi fost fără blândețe și aspru la inimă, ei ar fi fugit din preajma ta. Deci iartă-le lor și roagă-te (lui Allah) pentru iertarea lor! Sfătuiește-te cu ei asupra treburilor, dar, o dată ce ai luat o hotărâre, încrede-te în Allah! Allah îi Iubește cu adevărat pe cei care se încred (în El).” [Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, 3:159]
Cu privire la aceasta, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Nu am fost trimis pentru invocarea blestemului, ci am fost trimis cu îndurarea.” (Muslim)
Un alt hadith spune: „Cel Milostiv arată Milă celor care sunt milostivi. Dacă eşti milostiv cu cei de pe Pământ, Cel Care este în Ceruri va avea Milă de tine. Fii milostiv cu cei de pe Pământ şi Allah va fi Milostiv cu tine.” (Abu Dawud)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea: „Cine nu are milă, nu primește milă.” (Bukhari şi Muslim)
Mila Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cuprinde toate lucrurile, ea incluzând şi animalele. Mu’awiya ibn Qurra a relatat că tatăl său s-a dus la Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și i-a spus:
„«O, Mesager al lui Allah, am vrut să sacrific o oaie şi am simţit milă pentru ea (milă pentru că urma să o sacrific).» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus de două ori: «Din moment ce ai arătat milă unei oi, Allah va fi Milostiv cu tine.»” (Bukhari)

4. Îndurarea
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a atins apogeul în ceea ce privește îndurarea, controlul mâniei şi răbdarea. Anas ibn Mālik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:
„Pe când mergeam cu Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care purta o pelerină din Najran, cu o bandă groasă şi grea, un beduin l-a urmat şi i-a tras-o de pe umerii săi cu atât de multă violenţă, încât am putut vedea că o parte din umărul său a fost lovită de puterea cu care a fost smulsă pelerina. Beduinul i-a spus: «Oferă-mi o parte din averea pe care Allah ţi-a dăruit-o.» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a întors spre el şi a zâmbit, apoi a ordonat să i se dăruiască ceva.” (Bukhari)
Acesta este modul în care Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a reacționat la comportamentul neadecvat al acestui beduin. El nici măcar nu l-a condamnat pentru acest lucru. În schimbul acestuia, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a zâmbit și i-a dat ceea ce acesta dorea.
De asemenea, Jabir (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:
„Am luat parte la (expediţia) din Ghazwa din Najd alături de Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar la momentul odihnei de amiază, ne aflam într-o vale cu copaci spinoşi. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a descălecat sub un copac şi s-a odihnit la umbra sa, atârnându-şi sabia (în el). Oamenii s-au risipit printre copaci, pentru a găsi umbra. În timp ce ne aflam în această stare, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a chemat şi noi am venit, găsind un beduin stând lângă el. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a spus: «Acesta (beduinul) a venit la mine în timp ce dormeam şi mi-a luat sabia pe furiş. M-am trezit în timp ce el stătea deasupra capului meu, ţinând sabia mea afară din teacă. El m-a întrebat: „Cine te va salva de mine?” I-am răspuns: „Allah.” După aceea, el a pus (sabia) în teacă şi s-a aşezat şi iată-l aici.» Pentru aceasta, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu l-a pedepsit.” (Bukhari)

5. Onestitatea
Onestitatea este o valoare umană demnă de laudă. Allah Preaînaltul spune:
„Noi am propus Cerurilor, Pământului și munților sarcina de a purta povara Adevărului, dar ele au refuzat să o poarte și le-a fost teamă de ea, însă s-a încărcat omul cu ea, căci el este tare nedrept (față de el însuși) și tare neștiutor.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 33:72]
Din punct de vedere al credinței Islamice și din punct de vedere lexical, termenul de „onestitate” este derivat din termenul „credință”. Lipsa onestității este considerată de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fi un semn de ipocrizie:
„Patru sunt caracteristicile care îl fac, pe cel care le posedă, un ipocrit adevărat; iar cel care posedă una dintre ele, posedă o trăsătură a ipocriziei, până ce se leapădă de ea: atunci când se are încredere în el, trădează; atunci când vorbeşte, minte; atunci când face un legământ, îl încalcă; atunci când se ceartă, este obscen.” (Muslim)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
 „«Atunci când este pierdută onestitatea, așteptați Ora (Ziua Judecăţii).» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost întrebat: «Cum va fi pierdută onestitatea, o, Mesager al lui Allah?» El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Atunci când autoritatea este dată celor care nu merită, atunci să așteptați Ora.»” (Bukhari)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era cunoscut printre oamenii poporului său drept o persoană onestă și de încredere. Mai mult decât atât, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a căsătorit cu Khadijah (Allah să fie mulțumit de ea!), o femeie nobilă și bogată, neavând nimic altceva în afară de onestitatea și de bunele sale maniere, demonstrate prin modul în care a făcut comerț în Levant înainte de primirea Profeției.
Tribul Quraiș, deși nu credea în el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ca Profet, îl considera suficient de onest pentru a-i încredința banii lor. Atunci când Allah i-a permis lui Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să emigreze la Medina în urma animozității oamenilor săi, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și-a lăsat vărul, pe ʻAli (Allah să fie mulțumit de el!), în Mecca pentru a le da banii proprietarilor de drept, chiar dacă acei proprietari erau cei care i-au făcut rău și au luat banii companionilor săi. În schimb, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu a luat niciodată din banii lor drept compensație. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a plătit suma completă, pentru că el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era cel demn de încredere.

6. Valoarea
Oamenii au obiceiul de a discredita o persoană spunând: „Ea este o lingușitoare, adică nu are o opinie independentă, nici principii și caracter.” În opoziţie, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu a avut niciodată o astfel de atitudine față de prietenii sau dușmanii săi, deși aceștia și-au dorit ca Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să renunțe la unele dintre principiile sale. La aceasta, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să le spună:
„(Jur) Pe Allah! Dacă ei ar fi fost în stare să-mi pună Soarele în mâna dreaptă şi Luna în mâna stângă, numai pentru a-mi abandona misiunea, nu aş fi acceptat. Eu nu voi renunţa, nici accepta cererile lor (continuând misiunea mea), până când această chemare (la Islam) va deveni cunoscută, larg acceptată şi practicată sau până când capul meu va fi îndepărtat de corpul meu.” (Ibn Hisham)
Allah Preaînaltul spune: „Ei speră că tu vei fi blând cu ei (în ceea ce privește religia datorită curtoaziei, aprobând câteva aspecte ale religiei lor) cu ei, astfel încât și ei să fie blânzi (cu voi).” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 68:9]
Cu privire la aceasta, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „(...) Oamenii au naturi diferite. Cei mai buni dintre ei din perioada preislamică sunt cei mai buni în Islam, cu condiţia ca aceştia să înţeleagă ştiinţa religioasă. Veţi observa că cei mai buni dintre oameni în această privinţă (a conducerii) sunt cei care urăsc (ideea de conducere) până când li se face jurământul de credinţă.” (Bukhari)
Sub autoritatea lui Abu Sha’tha, s-a relatat că lui ʻOmar (Allah să fie mulţumit de ei!) i s-a spus:
„«Atunci când intrăm la unul dintre conducători, obişnuim să spunem ceva, iar atunci când ieşim, noi spunem un cu totul alt lucru.» El le-a spus: «În timpul Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), obişnuiam să privim aceasta ca fiind ipocrizie.»” (Ibn Majah)

7. Modestia
Oamenii apreciază persoanele modeste, care îi primesc cu sufletul deschis, le zâmbesc și faţă de care nu se simt ruşinaţi atunci când le întâlnesc. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a promovat modestia, spunând că, cu cât o persoană este mai moderată şi mai smerită, cu atât mai bună este poziția pe care o primește în faţa lui Allah și în faţa oamenilor. Cu privire la aceasta, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „(...) nimeni nu este umil (de dragul lui Allah), fără ca Allah să nu-l ridice (în rang).” (Ibn Majah şi Tirmidhi)
De asemenea, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Allah mi-a revelat: «Fiţi umili, astfel ca nimeni să nu oprime pe nimeni şi nimeni să nu se comporte cu mândrie faţă de nimeni.” (Muslim, Abu Dawud şi Ibn Majah)
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era atât de modest, încât obişnuia să îi salute pe copiii mici atunci când trecea pe lângă ei. Mai mult decât atât, cei care intrau în moschee nu îl puteau deosebi de companionii lui, deoarece avea haine similare, perne şi locuri asemeni lor etc. Într-o zi, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a dus la companionii săi, care s-au ridicat în semn de respect pentru el. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: „Nu vă ridicați, așa cum nearabii se ridică din respect unii faţă de alții.” (Abu Dawud)
În propria casă, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să-i servească pe membrii familiei sale; de asemenea, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) își repara singur papucii, își cosea hainele, hrănea cămilele, mânca la un loc cu servitorii, îndeplinea nevoile văduvelor și ale orfanilor, era primul care saluta şi răspundea oricărei invitații, chiar dacă era vorba de o invitație pentru ceva nesemnificativ.
Un bărbat a venit la Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și a avut un episod de frică atunci când l-a văzut. Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a liniștit spunându-i:
„Linişteşte-te! Cu adevărat, eu nu sunt un rege. Sunt doar fiul unei femei care obișnuia să mănânce carne uscată.” (Ibn Majah)

8. Loialitatea
Loialitatea este o valoare umană deosebit de importantă, scoasă în evidență de Islam, care ne porunceşte să ne respectăm obligațiile luate și promisiunile. Allah Preaînaltul spune:
 „Țineți-vă legământul față de Allah (legământul făcut Profetului Mohammed o dată cu primirea Islamului și în general toate legămintele făcute de oameni), după ce l-ați făcut și nu călcați jurămintele după ce le-ați întărit și după ce L-ați luat pe Allah drept Chezaș pentru voi (…)” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 16:91]
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Musulmanii își respectă promisiunile.” (Bukhari şi Muslim)
De asemenea, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Eu nu îmi încalc jurămintele și nu rețin mesagerii.” (Abu Dawud şi Ahmad)
Aceasta înseamnă că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu și-a încălcat vreodată vreo promisiune și nici nu a luat vreodată mesagerii sau delegații drept ostatici. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Îndepliniți-vă legămintele cu ei și Îi vom cere ajutorul lui Allah împotriva lor.” (Muslim), aceasta însemnând onorați-vă promisiunile chiar față de nemusulmani.

9. Siguranţa
Siguranţa este fără nicio îndoială o valoare esențială a vieţii unei persoane, deoarece lipsa ei conduce la prejudicierea activităților umane, produce anarhie, crime, furt și le permite criminalilor să îi forțeze pe oameni printr-o stare de frică și teroare. Din această cauză, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a clarificat cât de importante sunt toate aspectele securității, aceasta incluzând siguranţa psihologică, siguranţa sănătății și a mâncării. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a considerat siguranţa ca fiind una dintre cele mai mari binecuvântări pentru oameni în această lume, spunând:
„Oricine începe ziua simțindu-se în siguranță în familia sa și având o sănătate bună, precum şi provizii suficiente pentru ziua respectivă este ca și cum ar deţine întreaga lume.” (Tirmidhi)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și-a îndemnat companionii să emigreze de la Mecca la Medina atunci când aceștia nu se mai simțeau în siguranță și au avut de suportat opresiune și teroare. Mai târziu, Profetul însuşi (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a urmat, din același motiv, pentru a găsi alți oameni care să îi accepte mesajul.
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a părăsit Mecca, locul în care și-a petrecut copilăria și tinerețea până la vârsta de 40 de ani, pentru Medina, în timp ce spunea:
„Ce loc minunat ești, dragostea mea pentru tine este nemărginită, iar dacă nu ar fi fost oamenii tăi care mă alungă, nu te-aş fi părăsit niciodată pentru a sta în alt loc.” (Tirmidhi)
Pe de altă parte, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a avertizat împotriva oricărui act care ar putea destabiliza securitatea, incluzând printre acestea omuciderea, furtul şi hărțuirea, spunând:
„Allah a făcut ca sângele vostru, proprietăţile voastre şi onoarea voastră să vă fie sfinte, în mod reciproc, precum sfinţenia acestei zile a voastre, în această lună a voastră, în acest oraş al vostru.” (Bukhari)
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis nesupunerea față de conducătorii musulmani, așa numitele coup d’état, din cauza destabilizării și a insecurității rezultate din aceasta. El a spus:
„Cel care este neascultător, se opune și moare în starea aceasta, o astfel de moarte va semăna cu moartea preislamică.” (Bukhari şi Muslim)
Însă Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a ordonat musulmanilor să își sfătuiască conducătorii într-un mod drept și argumentat, spunând:
„«Islamul este Nasiha. » Companionii au întrebat: «O, Profet al lui Allah! Pentru cine?» Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Pentru Allah, pentru Cartea Sa, pentru Profetul Său, pentru conducătorii musulmani şi pentru comunitatea musulmană, în general.»” (Muslim)

10. Liniștea și vorbitul
Liniștea se poate practica cu ușurință fiindcă nu costă nimic, ba dimpotrivă, ea îl scutește pe om de multe situații și probleme. Cu toate acestea, foarte puțini oameni stăpânesc această caracteristică. De aceea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a clarificat virtutea tăcerii și a avertizat despre pericolele sale spunând:
„Cel care crede în Allah şi în Ziua Judecăţii să vorbească în cel mai bun mod cu putinţă sau să păstreze tăcerea.” (Muslim)
De asemenea, El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Să vă spun care este adevăratul credincios? O persoană în care ceilalţi au o atât de mare încredere încât să îi încredinţeze averile şi vieţile lor. Un adevărat musulman este cel ale cărui limbă şi mână îi apără pe ceilalţi, făcându-i să se simtă în siguranţă (...)” (Ibn Hibban)
Hadith-urile de mai sus nu îndeamnă musulmanii la subordonare, la prevenirea schimbării situațiilor greșite sau la a nu face nimic, ci, mai degrabă, la oprirea opresiunii. De fapt, ele direcționează musulmanii spre evitarea falsității și a vorbirii nepotrivite, pentru că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Spuneţi adevărul, chiar dacă acesta poate fi amar şi neplăcut oamenilor.” (Baiyhaqi)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Conducătorii tuturor martirilor sunt Hamzah ibn ʻAbd Al-Muttalib și un om omorât în timp ce îi spunea unui tiran să îl direcționeze să facă o faptă bună.” (Al-Hakim)
Astfel, tăcerea trebuie să fie prima alegere a unei persoane în timpurile de confuzie și atunci când vorbitul și tăcerea sunt egale în ceea ce privește rezultatul. Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„O parte din a fi un bun musulman este a nu te implica în chestiunile care nu sunt ale tale.” (Tirmidhi şi Ibn Majah)

11. Moderația și echilibrul
Allah a numit națiunea lui Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ca fiind una moderată, spunând
„Astfel Noi am făcut din voi o comunitate cumpătată, pentru ca să fiți martori în legătură cu oamenii și pentru ca Profetul să fie martor în legătură cu voi (…)” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 2:143]
De aceea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a acționat pentru a stabili valorile echilibrului și ale moderației în viețile musulmanilor, luând în considerare faptul că astfel de valori au reprezentat caracteristici proeminente ale adorării sale și ale vieții sale în general. Astfel, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis extremismul spunând:
„Feriţi-vă de extremism în religie, deoarece singurul lucru care i-a distrus pe cei de dinaintea voastră a fost extremismul în religie.” (Nasa’i)
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să le inoculeze companionilor săi valori ale echilibrului și ale moderației. Cu privire la aceasta, Anas (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:
„Trei bărbaţi au venit la casele soţiilor Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru a întreba despre modul în care acesta se implică în actele de adorare. Când au aflat cum este acesta, ei au considerat că actele lor de adorare sunt nesemnificative şi au spus: «Unde suntem noi în comparaţie cu Profetul, când lui i-au fost iertate păcatele cele trecute şi păcatele viitoare!» Unul dintre ei a spus: «Vreau să îmi petrec toată viaţa în rugăciune şi să nu mai dorm niciodată.» Un al doilea a spus: «Vreau să ţin post tot timpul şi să nu îl mai întrerup deloc.» Cel de al treilea a spus: «Mă voi abţine de la orice relaţie cu vreo femeie şi nu mă voi căsători niciodată.» Auzind acestea, Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: «(Jur) Pe Allah, eu mă tem de Allah mai mult decât voi şi, dintre voi, eu sunt cel mai supus Lui, însă totuşi ţin post şi îl întrerup, fac rugăciuni şi dorm noaptea şi mă căsătoresc. De aceea, cel care se depărtează de la calea mea nu este de-al meu.»” (Bukhari şi Muslim)
De asemenea, s-a relatat că: „Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a intrat în moschee şi a observat o sfoară legată între doi stâlpi şi a întrebat: «Pentru ce este aceasta?» I s-a răspuns: «Este pentru soţia ta, Zeinab. Dacă oboseşte în timpul rugăciunii, se sprijină de ea.» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Dezlegaţi-o! Să se roage unul dintre voi doar atât cât poate; şi de îndată ce se simte obosit, să se aşeze.»” (Nasa’i)
Moderația este sufletul religiei, după cum Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Cu adevărat, religia este ușoară și cu siguranță va cuceri pe orice persoană care se suprasolicită în religie (nu va putea să continue astfel). De aceea, urmaţi calea de mijloc (în adorare) (...)” (Bukhari şi Nasa'i)
De aceea, ori de câte ori Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i s-a oferit posibilitatea de a alege între două chestiuni, el a ales-o (întotdeauna) pe cea mai uşoară, atât timp cât acest lucru nu a fost un păcat, însă dacă acesta a fost un păcat, el a fost cel mai strict în a-l evita. Handhalah ibn Hudhaim Al-Hanafi (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:
„M-am întâlnit cu Abu Bakr, care mi-a spus: «Ce faci tu, Handhalah?» I-am răspuns deprimat: «Handhalah a devenit ipocrit.» Abu Bakr, uimit de răspuns, mi-a spus: «Slava lui Allah! De ce spui aceasta?!» Am spus: «Pe când mă aflam alături de Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), el ne reamintea de Paradis şi de Iad până într-acolo încât parcă le şi vedeam cu ochii noştri. Însă, atunci când plecam şi ne aflam alături de soţiile şi de copiii noştri, având traiul nostru de zi cu zi, uitam ceea ce ne-a spus.» Abu Bakr a spus: «Jur pe Allah ca şi mie mi se întâmplă la fel.» De aceea, Abu Bakr şi cu mine am mers la Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), căutând călăuzire pentru această situaţie. După ce a auzit ceea ce am avut de spus, Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a spus: «Jur pe Cel în Mâna căruia se află sufletul meu! Dacă aţi rămâne voi tot timpul aşa cum sunteţi cu mine şi pomenindu-L (pe Allah), v-ar saluta pe voi îngerii în locurile voastre de repaus şi atunci când mergeţi voi pe drum. Însă, o, Handhalah, o oră aşa, o oră aşa (...)» (şi a repetat aceasta de trei ori).” (Muslim)
Conform Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), extremismul în religie conduce la ruină: „«Extremiștii sunt pierduţi.» şi a repetat aceasta de trei ori.” (Muslim)
Sub autoritatea lui Anas (Allah să fie mulţumit de el!), s-a relatat că:
„Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a văzut un om în vârstă mergând sprijinindu-se de cei doi fii ai săi şi a întrebat: «Ce se întâmplă cu acest bărbat?» Fiii săi i-au spus: «Îndeplinirea unul legământ (de a merge pe picioarele sale pentru a face pelerinajul.)» El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: «Allah nu are nevoie ca acest bărbat în vârstă să se tortureze.», şi i-a poruncit să călărească.” (Bukhari, Muslim şi Ibn Majah)
Toate acestea confirmă dorinţa Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ca musulmanul să ajungă la un echilibru, să mențină o cale moderată și să stea departe de extremism.
În ceea ce privește înclinația omului către plăcerile lumești și cu o viziune către satisfacerea înclinațiilor și dorințelor permise:
„Spune (o, Mohammed): «Cine a oprit podoaba (veșmintele, în primul rând) orânduită de Allah, pe care El a făcut-o pentru robii Săi (din produse vegetale, precum bumbacul și inul, din produse animale, precum lâna și mătasea, sau din metale, precum zalele etc.) și bunătățile cele trebuincioase pentru viețuire? (...)»” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 7:32]
Allah Preaînaltul spune de asemenea:
„Ci caută cu ceea ce ţi-a dăruit Allah Casa cea veșnică! Și nu uita partea ta din această viață! Și fă bine, așa după cum și Allah ţi-a făcut ție bine! Și nu umbla după stricăciune pe Pământ, fiindcă Allah nu-i iubește pe cei care fac stricăciune.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 28:77]
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să se roage spunând:
„O, Allah, îmbunătățește-mi credința, care este modul meu de infailibilitate, şi lumea mea, în care se află viața mea!” (Muslim şi Nasa’i)
Hadith-ul de mai sus dezvăluie un echilibru minunat între viața lumească și credință.
Moderația a fost cea mai proeminentă caracteristică a cuvintelor și spunerilor Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„(...) cu adevărat, trupul tău are un drept asupra ta, şi ochii tăi au un drept asupra ta, şi soţia ta are un drept asupra ta, şi oaspeţii tăi au un drept asupra ta. (Bukhari şi Muslim)
Moderația Islamului este manifestată, de asemenea, și în chestiunile făcute permise de către Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în cazul multor categorii:
„Allah Dorește ca acțiunile sale făcute permise să fie practicate atât de mult pe cât Dorește ca acțiunile sale nepermise să nu fie practicate.” (Ahmad)
Mai mult decât atât, unul dintre principiile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost:
„Ori de câte ori Profetului i s-a oferit posibilitatea să aleagă între două chestiuni, el a ales-o (întotdeauna) pe cea mai uşoară, atât timp cât acest lucru nu a fost un păcat, însă dacă acesta a fost un păcat, el a fost cel mai strict în a-l evita (...)” (Muslim)

12. Timpul
Timpul este viață! Pentru a demonstra acest fapt, Allah a Jurat pe părți ale timpului, ca o indicație asupra onorării timpului. Astfel, Allah a Jurat pe răsărit, pe perioada de dinainte de amiază, pe după-amiază, pe noapte și pe lumina zilei. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Sunt două binecuvântări pe care oamenii le pot pierde: sănătatea şi timpul.” (Bukhari, Tirmidhi şi Ibn Majah)
De asemenea, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Un rob al lui Allah nu va fi în măsură să facă niciun pas în Ziua Judecăţii până când nu va fi întrebat despre următoarele patru lucruri: timpul său şi modul în care l-a folosit, cunoştinţele sale şi felul în care s-a folosit de ele, banii săi şi felul în care i-a obţinut şi i-a cheltuit şi tinereţea sa şi felul în care s-a folosit de ea.” (Tirmidhi)
Îndemnându-i pe oameni să lucreze mult și să se comporte bine în timpul vieții, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Fiţi atenţi la patru chestiuni înainte ca acestea să fie anulate: puterea voastră înainte de îmbătrânire, sănătatea voastră înainte de boală, bogăția voastră înainte de sărăcie, timpul vostru înainte de moartea ta.” (Hakim)

13. Asumarea responsabilității
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a distribuit responsabilități printre oameni conform poziției și puterii acestora, avertizându-i împotriva omisiunii și a neglijenței lor. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a pus de asemenea accentul pe ziua în care fiecare persoană responsabilă va fi trasă la răspundere de către Allah:
„Fiecare dintre voi este un păstor şi fiecare va fi responsabil pentru turma sa. Conducătorul este un păstor şi va fi responsabil pentru turma sa; un bărbat este păstor pentru familia sa şi va fi responsabil pentru turma sa; o femeie este păstoriţă pentru casa soţului ei şi este responsabilă pentru turma ei; slujitorul este păstor pentru bunăstarea stăpânului său şi este responsabil pentru aceasta. Fiecare dintre voi este un păstor şi este responsabil pentru turma sa.” (Bukhari şi Muslim)
Rezultatul oricărei neasumări a responsabilităţii este păcatul, după cum Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Ce păcat mare este pentru cel care îi neglijează pe cei care depind de el!” (Abu Dawud şi Ahmad)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus lui Sa’d ibn Abu Waqqas (Allah să fie mulțumit de el!) că:
 „(...) este mai bine ca tu să laşi moştenitorii tăi bogaţi decât să îi laşi în nevoi şi să cerşească de la oameni (...)” (Bukhari şi Muslim)
Importanța folosirii cuvintelor responsabile este, de asemenea, clarificată de către Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a spus:
„(S-ar putea întâmpla ca) un rob (al lui Allah) să rostească un cuvânt necugetat (fără a ține seama de repercusiunile sale), care să îl facă să cadă în adâncimea Focului Iadului, mult mai adânc decât distanța dintre Est și Vest.” (Bukhari și Muslim)
Mai mult decât atât, responsabilitatea fiecăruia pentru munca sa este accentuată de către Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a spus:
„Cel care este folosit de noi pentru o muncă și îl plătim pentru aceasta (este permis), însă orice este luat în plus este furt.” (Abu Dawud)

14. A munci și câştigarea mijloacelor de trai
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a considerat munca a fi foarte importantă și a avertizat împotriva lenei și a statului fără muncă, și, de a semenea, a clarificat multe etici ale mijloacelor de trai și ale comerțului.
Allah spune: „Apoi, când rugăciunea (din ziua de vineri) s-a terminat, răspândiți-vă pe Pământ (oriunde doriți) și căutați Harul lui Allah (prin munca voastră și ceea ce faceți etc.) și pomeniți-L pe Allah mult: astfel voi veți fi victorioși!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 62:10]
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mai spus:
„Nicio persoană nu a mâncat o mâncare mai bună decât cea pentru care a trudit cu propriile mâini (a cumpărat-o din propriul venit). Într-adevăr, David, Profetul lui Allah, a mâncat din ceea ce a câștigat cu propriile mâini.” (Bukhari)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a chemat la perfecțiunea în muncă spunând: „Cu siguranță, Allah Dorește perfecțiunea în orice lucru făcut de voi.” (Baiyhaqi)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a avertizat împotriva cererii de la alţii de favoruri financiare, precum şi a cerşitului în general, spunând: „Cel care va cerși fără motiv, Îl va întâlni pe Allah cu fața sa fără piele.” (Bukhari şi Muslim) şi aceasta din cauza rușinii, deoarece o astfel de persoană ar fi trebuit să lucreze și să mănânce din propriile sale câștiguri.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus de asemenea:
„Cel care cerșește dintr-un alt motiv decât sărăcia (în Ziua Judecăţii) va fi la fel ca atunci când ar mânca tăciuni.” (Tabarani)
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis monopolului, deoarece acesta aduce cu sine creșterea prețurilor: „Cei care mențin monopolul sunt păcătoși.” (Muslim şi Tirmidhi)
De asemenea, s-a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Allah Preaînaltul spune: Sunt al Treilea (partener) pentru alți doi parteneri, cu excepția cazului în care unul (dintre ei) își trădează partenerul. Dacă este așa, atunci Eu Mă retrag.” (Abu Dawud)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
 „Nu jurați mult cu scopul vânzării, pentru că aceasta aduce cu sine ipocrizie și distrugere.” (Muslim şi Nasa’i)
Un alt hadith spune: „Vânzătorul şi cumpărătorul pot anula o tranzacţie atât timp cât nu s-au despărţit încă. Dacă amândoi au vorbit adevărul, atunci ei vor fi binecuvântaţi în ceea ce priveşte acea vânzare, iar dacă au ascuns anumite lucruri, atunci ei nu vor primi binecuvântare pentru acea vânzare.” (Bukhari)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea: „Oferă-i angajatului plata sa înainte să i se usuce sudoarea.” (Ibn Majah)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cel mai bun câştig este cel câştigat cu podul palmei, cu sinceritate.” (Ahmad)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea „Comerțul cu băuturi alcoolice este interzis.” (Bukhari)
O altă spunere Profetică zice: „Nu cumpărați niciodată o recoltă decât atunci când a rodit și nu este stricată.” (Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cel care înșală nu este dintre noi.” (Muslim şi Tirmidhi)
O altă spunere Profetică zice: „Musulmanul este fratele altui musulman şi nu îi este permis să îi vândă fratelui său un lucru stricat fără a îi specifica acest lucru.” (Ibn Majah)
Un alt hadith spune: „Vânzarea va avea loc doar cu acordul ambelor părți.” (Ibn Majah)
O altă spunere Profetică zice: „Cu siguranță, lui Allah îi plac vânzătorii, cumpărătorii și cei care dau împrumuturi cu indulgență.” (Tirmidhi)

15. Autocontrolul
O comandă importantă a Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este aceea ca fiecare să-și exercite autocontrolul pentru a institui și a îndeplini drepturile față de Allah și față de oameni în general și în particular. Cu privire la aceasta, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Fiți cu frică faţă de Allah (aveţi taqwa) oriunde v-aţi afla, urmați o faptă rea cu una bună pentru a şterge (fapta rea) și trataţi oamenii cu bunătate.” (Tirmidhi)
Pentru a-l învăța pe companionii săi (Allah să fie mulțumit de ei!) autocontrolul, valoarea și bizuirea doar pe Allah, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus:
„Vă voi învăţa câteva cuvinte, care vă vor ajuta: protejaţi Cuvintele lui Allah şi El vă va proteja pe voi. Păziţi ceea ce Allah v-a Poruncit şi El se va afla în faţa voastră. Dacă cereţi ceva, atunci cereţi de la Allah, iar dacă veţi căuta ajutor, atunci căutaţi ajutor la Allah şi să ştiţi că, şi dacă întreaga lume şi-ar dori să vă ajute, aceasta nu va putea să vă ajute decât în chestiunile în care Allah a stabilit acest lucru dinainte. De asemenea, dacă întreaga lume doreşte să vă facă un rău, acesta nu vă va atinge, cu excepţia a ceea ce Allah a stabilit aceasta dinainte. Calemurile au fost ridicate, iar sulurile s-au uscat.” (Tirmidhi)
Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost întrebat despre binefacere, iar el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „A-L adora pe Allah ca și cum l-ați vedea. Dacă voi nu Îl vedeți, El vă vede!” (Bukhari şi Muslim)
Una dintre cele șapte persoane ce va primi cel mai înalt rang în Paradis în Ziua Judecății, fiind protejată de Umbra lui Allah, este bărbatul care, conform Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „este chemat de o femeie avută şi frumoasă, dar o refuză spunând: «Mi-e frică de Allah.” (Bukhari şi Muslim), deci el este conștient de faptul că Allah îl Vede și evită neascultarea față de El, chiar și atunci când nimeni altcineva nu îl vede.

16. Medicina și sănătatea
Sănătatea este o calitate foarte căutată de fiecare om. De aceea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a oferit câteva dispoziţii și recomandări cu scopul prevenției și ne-a cerut să căutăm tratamentul doar prin mijloace permise. Astfel de interziceri și recomandări includ, printre altele:
• „Sunt suficiente pentru fiul lui Adam câteva înghițituri care să îl pună pe picioare, iar dacă nu se poate, atunci o treime din stomac să fie pentru mâncare, o treime pentru apă şi o treime pentru respiraţie.” (Tirmidhi şi Ibn Majah)
Recomandarea anterioară este un sfat de aur, care, dacă ar fi aplicat, ar preveni multe boli întâlnite adeseori.
• Un alt hadith Profetic spune: „Dacă auziţi că o anumită epidemie a izbucnit într-o anumită ţară, nu intraţi în interiorul acesteia, iar dacă vă aflaţi în locul în care a izbucnit epidemia, nu părăsiţi acel loc.” (Ahmad)
Aceasta este așa numita carantină, care a ajuns să fie un principiu medical secole mai târziu.
• El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus de asemenea: „Cel care doarme noaptea cu degetul uns cu grăsime se poate învinovăți doar pe el.” (Ibn Majah)
Aceasta este o recomandare pentru spălarea mâinilor după masă, în special dacă o persoană trebuie să doarmă. Un om neglijent nu se poate învinovăți decât pe sine.
• Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus de asemenea: „Cu adevărat, în sămânța neagră există vindecare pentru orice boală, cu excepția as-sam (moartea).” (Ibn Majah şi Tirmidhi)
 Este demonstrat științific că sămânţa neagră (negrilica sau chimenul negru) îmbunătățește imunitatea și vindecă astfel orice boală, după cum ne spune Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).

17. Igiena și înfrumusețarea
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a chemat pe oameni la păstrarea igienei pentru corp, haine și casa fiecăruia. Lui (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) îi plăcea mirosul plăcut și îi displăcea mirosul neplăcut.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
 „Trei chestiuni sunt obligatorii pentru fiecare musulman: a se îmbăia (ghusl) vinerea, a folosi siwak-ul și a folosi parfum.” (Ahmad)
Parfumul anunța sosirea Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).
Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „Face parte din dispoziția naturală a omului: curățarea gurii, aspirarea apei pe nas, folosirea siwak-ului, tăierea mustății, tăierea unghiilor, smulgerea părului de la subsuoară, raderea părului pubian, spălarea degetelor, folosirea apei pentru curățenie și circumcizia.” (Ahmad şi Abu Dawud)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea: „Curățați-vă curțile.” (Tirmidhi)
Un alt hadith spune: „Allah este Frumos și Iubește frumusețea.” (Muslim şi Ahmad)
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a văzut pe un om neîngrijit şi cu părul nearanjat. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„«Nu a găsit omul acesta nimic cu care să-și pieptene părul?» Atunci când l-a văzut pe un om purtând haine murdare a spus: «Nu a găsit omul acesta niște apă pentru a-și spăla hainele?»” (Abu Dawud)

18. Respectul pentru sufletul omului
Allah a onorat omenirea și a făcut fiinţa umană cea mai onorabilă dintre toate creaturile Sale. Allah Preaînaltul spune:
„Noi i-am cinstit pe fiii lui Adam (înzestrându-i cu darul vorbirii, cu rațiune, cu capacitatea de a distinge lucrurile și de a stăpâni peste tot ceea ce se află pe Pământ) (…)” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 17:70]
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) stătea atunci când o procesiune funerară a trecut pe lângă el și s-a ridicat. Jabir (Allah să fie mulţumit de el!) i-a spus:
„«O, Mesager al lui Allah, acesta era corpul unui evreu!» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: «Ridică-te pentru acesta (din respect).»” (Bukhari)
Aceasta este o confirmare Profetică, care arată cât de valoros este sufletul unui om, indiferent de religia sau afilierea sa ideologică sau de acțiunile sale în această lume.
Tortura a fost total interzisă de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a spus: „Allah îi va Tortura pe cei care torturează oamenii în această lume.” (Muslim şi Abu Dawud)
Un alt hadith spune: „Două tipuri de oameni vor fi pedepsite în Iad, pe care nu le-am văzut: unii oameni cu biciuiri precum cozile vacilor lovindu-i pe alții cu ele și pe femeile care vor părea îmbrăcate, dar care vor fi dezbrăcate, invitând la rău.” (Muslim)
O altă dovadă pentru respectul Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) față de sufletul uman este interzicerea insultării morților. Conform Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), corpul unei persoane decedate nu trebuie mutilat. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Ruperea oaselor unei persoane decedate este asemeni ruperii lor cât timp (persoana) este în viaţă.” (Abu Dawud) Cu alte cuvinte, este un păcat mare.
 
19. Bunele maniere
Orice om iubeşte o persoană cu maniere bune și cu o față zâmbitoare. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a promovat bunele maniere și prietenia spunând:
„Nimic altceva nu va fi în favoarea unei persoane în Ziua Judecății aşa cum o fac bunele maniere. Allah Urăște persoanele obscene și desfrânate.” (Tirmidhi)
Un alt hadith spune: „Cel mai iubit dintre voi mie şi cel care va sta cel mai aproape de mine în Ziua Judecăţii sunt cei care au cele mai bune maniere.” (Tirmidhi)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
 „Bunele maniere ale unui credincios îl ridică la gradul unei persoane care ține post și se roagă constant.” (Abu Dawud)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Credincioșii sunt blânzi și toleranți precum o cămilă mânuită, dacă este mișcată, se conformează, iar dacă este așezată pe o piatră, se conformează de asemenea.” (Baiyhaqi)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost întrebat despre o femeie care ținea post în timpul zilei și se ruga în timpul nopții, dar își vătăma vecinii. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Ea este destinată Iadului.” (Ahmad)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Cel care spune minciuni și se comportă în conformitate cu acestea și rămâne ignorant este la fel în faţa lui Allah, fie că ține post sau nu.” (Bukhari şi Muslim)
Un alt hadith spune: „Cei mai buni credincioşi, în ceea ce priveşte credinţa sunt cei care au cele mai bune maniere (...).” (Tirmidhi)

20. Prietenia și iubirea
Prietenia nu este o calitate lipsită de valoare pe care o pretinzi fără o fundație puternică de dragoste, sacrificiu și generozitate și de aici provin şi cuvintele: „Un prieten la nevoie se cunoaște.” Bazele importante ale prietenei sunt clarificate de Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care spune:
„Cel mai bun companion pentru Allah este cel care este cel mai bun cu companionul său, iar cel mai bun vecin pentru Allah este cel care este cel mai bun cu vecinul său.” (Tirmidhi)
Un alt hadith spune: „Dintre doi oameni care se iubesc de dragul lui Allah, cel cu cea mai puternică iubire va fi cel mai iubit de Allah.” (Ibn Hibban)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Niciunul dintre voi nu crede cu adevărat până când nu iubeşte pentru fratele său ceea ce iubeşte pentru sine.” (Bukhari şi Muslim)
De asemenea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus că o persoană va fi primită în Paradis și ridicată în rang datorită iubirii sale pentru oamenii buni și drepți. S-a relatat că un bărbat a venit la Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și l-a întrebat:
„«Când va începe Ora?» Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a întrebat: «Ce pregătiri ai făcut pentru Oră?» Bărbatul a răspuns: «Iubirea mea pentru Allah și pentru Mesagerul Său (reprezintă singura mea pregătire).» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «Vei fi cu cei pe care îi iubești.»” Anas (Allah să fie mulțumit de el!) a spus atunci: „Nimic nu ne-a adus mai multă bucurie după acceptarea Islamului decât cuvintele Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): «Vei fi cu cei pe care îi iubești.»” (Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a îndemnat la alegerea meticuloasă a unui prieten. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Un om este judecat după manierele prietenului său. De aceea, alegeți-l cu grijă pe cel ce îl luați ca prieten.” (Ahmad)

21. Cum să-i înveți pe oameni?
Un profesor de succes este o persoană tăcută, cu argumente puternice și cuvinte sincere, care ating inimile receptorilor. Fără nicio îndoială, Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este cel mai bun profesor. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Eu sunt pentru voi asemeni unui tată cu fiii săi şi vă învăţ pe voi.” (Ibn Majah şi Nasa’i)
Învățătura bună practicată de Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) include relatarea lui Anas (Allah să fie mulțumit de el!), care a spus:
„În timp ce eram în moschee împreună cu Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), un beduin a venit şi a urinat în moschee. Companionii Profetului au spus: «Opreşte-te! Opreşte-te!», dar Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: «Nu îl întrerupeţi; lăsaţi-l în pace.» Ei l-au lăsat până când a terminat, apoi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a chemat şi i-a spus: «În moschee nu este permis ceva precum urinatul sau scăpările (aerele); moscheea este numai pentru pomenirea lui Allah, rugăciune şi citirea Coranului» sau alte cuvinte care au acelaşi scop. Apoi, i-a cerut unui om care era acolo să aducă o găleată de apă şi să o arunce peste urină şi acesta aşa a făcut.” (Bukhari, Muslim şi Abu Dawud)
Sub autoritatea lui Mu’awiyah ibn Al-Hakam As-Sulami (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat:
„În timp ce ne rugam cu Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), un bărbat a strănutat, fapt pentru care am spus: «Yarhāmuk Allah (Fie ca Allah să aibă milă de tine)!» Oamenii s-au uitat la mine cu asprime, fapt pentru care am spus: «Ce este cu voi de mă priviţi astfel?» Apoi, ei au început să îşi lovească coapsele şi am înţeles că trebuie să rămân tăcut şi eu, astfel încât am tăcut. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a terminat rugăciunea şi nu am văzut niciodată pe cineva care să fie un profesor mai bun decât el, deoarece, (jur) pe Allah, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu m-a certat, lovit sau insultat, ci doar a spus: «Rugăciunea nu este pentru orice fel de discuţie a oamenilor, ea este doar pentru slăvirea lui Allah şi recitarea Coranului.»” (Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să folosească raţionamentul şi logica în dialogul folosit pentru învăţarea oamenilor. Sub autoritatea lui Abu Umamah (Allah să fie mulţumit de el!), s-a relatat că:
„Un tânăr a venit la Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunându-i: «O, Mesager al lui Allah, permite-mi să comit adulter.» Toţi oamenii aflaţi în acel loc s-au întors spre el şi l-au dojenit cu asprime, însă Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a aşezat mai aproape de el şi l-a întrebat: «Ţi-ar plăcea acest lucru pentru mama ta?» El a răspuns: «Nu, (jur) pe Allah! Fie ca Allah să mă sacrifice pentru tine!» Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Şi nici altora nu le place pentru mamele lor.» Apoi a întrebat: «Ţi-ar plăcea acest lucru pentru fiica ta?» Tânărul a răspuns: «Nu.» Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Şi nici altora nu le place pentru fiicele lor.» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus apoi: «Ţi-ar plăcea acest lucru pentru mătuşa ta paternă?» Tânărul a răspuns: «Nu.» Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Şi nici altora nu le place pentru mătuşile lor paterne.» De asemenea, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a întrebat: «Ţi-ar plăcea acest lucru pentru mătuşa ta maternă?» Tânărul a răspuns: «Nu.» Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Şi nici altora nu le place pentru mătuşile lor materne». Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a mângâiat, spunând: «O, Allah, iartă-i păcatele, purifică-i inima şi fă-l pe el cast!» După aceasta, tânărul nu a mai amintit vreodată de un lucru asemănător cu acesta.” (Ahmad)

22. Voluntariatul
În ultimul timp, întreaga lume a dezvoltat un vădit interes pentru munca voluntară. Guvernele sprijină astfel de eforturi și oferă facilități pentru aceasta, datorită importanței ajutorării oamenilor și a ușurării situaţiei oamenilor afectați de un dezastru.
Mesagerul lui Allah, Mohammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), i-a îndemnat pe oameni să muncească pentru interesul public și să ușureze durerile oamenilor, promițându-le răsplăți nelimitate. Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Cu adevărat, am văzut eu un om desfătându-se în Paradis datorită (răsplăţii dobândite pentru) un copac pe care l-a tăiat din mijlocul drumului şi care le dăuna oamenilor.” (Muslim)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Faptele bune și cele rele ale națiunii mele mi-au fost arătate mie. Printre cele mai bune fapte am găsit că face parte înlăturarea unui rău de pe căile de mers.” (Muslim şi Ahmad)
Înlăturarea răului este o parte a credinței, după cum ne-a spus Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):
„Credinţa este împărţită în şaptezeci de ramuri, cea mai bună dintre ele este formula «Lā ilāha illa Allah – nu există altă Divinitate în afară de Allah», iar cea mai mică dintre ele este îndepărtarea a ceva dăunător de pe un drum public.” (Bukhari şi Muslim)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Cea mai bună faptă este aceea de a-ți face fratele tău credincios fericit, să-i plătești o parte din datoria lui și să-l hrănești cu pâine.” (Baiyhaqi)
Un alt hadith spune: „Cel care are grijă de o văduvă sau de un nevoiaş este asemeni unui muhajid (luptător) pe Calea lui Allah sau asemeni celui care posteşte în fiecare zi şi se ridică noaptea (pentru rugăciune).” (Bukhari, Tirmidhi şi Ibn Majah)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a admirat pe cei din neamul Ash’ari pentru atitudinea lor în timpul creșterii prețului sau în timpul războiului spunând:
„Dacă Ash’ari rămân fără mâncare în timpul războiului sau în alte perioade, ei aduc tot ceea ce au într-o singură pânză și împart între ei în mod egal. Așadar, ei îmi aparțin mie și eu le aparțin lor.” (Bukhari şi Muslim)
Un alt hadith spune: „Cel care sapă o fântână va fi răsplătit în Ziua Judecății pentru fiecare ființă, fie că este djinn, om sau pasăre, care a băut din ea.” (Bukhari)

23. Shura (consultarea)
Nu mai trebuie spus faptul că fiecare persoană are nevoie de sfatul unui expert și de părerile altora pentru a lua o decizie corectă în ceea ce privește problemele sale.
Shura (consultarea) a fost menționată în Coran de două ori, așa cum Allah i-a Poruncit Profetului Său, Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), spunând:
„(…) Sfătuiește-te cu ei asupra treburilor (…)” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 3:159] și i-a aclamat pe cei care acționează astfel, într-un alt verset spunând:
„Pentru aceia care răspund Domnului lor (când îi cheamă să-L adore doar pe El) și împlinesc rugăciunea (as-salāh), iar pentru treburile lor (ţin) sfat laolaltă (se consultă în adoptarea de hotărâri în legătură cu treburile generale ale comunității. Verset important care pune în evidenţă una dintre trăsăturile însemnate ale Islamului, devenită principiu constituțional al comunității Islamice) și dau dania (az-zakāh) din cele cu care îi înzestrăm” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 42:38]
Cu alte cuvinte, Allah i-a aclamat pentru că nu se comportă asemeni unor tirani, ci, mai degrabă, se uită la toate aspectele unei chestiuni pentru a ajunge la concluzia adevărată.
Deși Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu avea nevoie de niciun sfat, fiind sprijinit de Revelația Divină, Allah i-a Poruncit să practice shura pentru ca națiunea sa să realizeze cât de pozitivă este shura și să-i urmeze pașii.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a cerut sfatul companionilor săi în multe cazuri și a acționat conform opiniei sfătuitorilor săi în multe situații. Cu privire la aceasta, Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el!) a spus:
„Nu am văzut pe altcineva care să ceară sfatul altora precum o făcea Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu companionii săi.” (Tirmidhi şi Ahmad).
Astfel, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a cerut sfatul companionilor săi cu privire la distrugerea fundaţiei sanctuarului Kaʻbah și la construirea ei peste sau păstrarea părților erodate.
În timpul bătăliei de la Badr, politeiștii s-au adunat pentru a se lupta cu Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). De aceea, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și-a chemat companionii și le-a spus: „Aceasta este Mecca, cei mai buni din ea vă caută lupta.” El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a cerut sfatul cu privire la luptă. Abu Bakr (Allah să fie mulțumit de el!) a vorbit și ʻOmar (Allah să fie mulțumit de el!) a făcut la fel. Apoi, Al-Miqdad ibn ʻAmr (Allah să fie mulţumit de el!) s-a ridicat și a spus:
 „«O, Mesager al lui Allah, alege orice ți-a Poruncit Allah, pentru că noi suntem cu tine. Noi nu vom repeta cuvintele israeliților către Moise: „O, Moise, noi nu vom intra în niciun caz, cât vreme ei sunt acolo! Du-te tu şi Domnul tău şi luptaţi! Noi vom şedea aici!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 5:24]»
Atunci, Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a rugat pentru el și le-a cerut: «O, musulmani, sfătuiți-mă!», căutând (sfatul) celor din neamul Ansar, ca majoritate, pentru a vedea ce au de spus (de fapt, el căuta sfatul celor din neamul Ansar, deoarece aceștia erau partea dreaptă din armată. El era preocupat că cei din neamul Ansar nu vor considera că este obligatoriu pentru ei să se lupte alături de el în afara Medinei, cu alte cuvinte, ei nu ar considera necesar să iasă în afara cetăţii.) Sa’ad ibn Mu’adh a spus atunci: «Se pare că simți nevoia să auzi de la noi, o, Mesager al lui Allah! (Jur) Pe Cel Care te-a trimis cu Adevărul, dacă îţi doreşti să traversezi această mare şi să intri în ea, noi te vom urma şi niciunul dintre noi nu va rămâne în urmă. Nu vom urî ca tu să ne conduci mâine pentru a ne întâlni cu duşmanul. Suntem răbdători în război, cruzi în bătălii. Fie ca Allah să îţi permită să fii martor la ceea ce îţi mulţumeşte ochii! De aceea, mergi înainte (la luptă) cu binecuvântarea lui Allah.»” (Ahmad, Nasa’i şi Ibn Hibban)
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a cerut sfatul femeilor în ceea ce privește subiectele importante. De exemplu, în momentul semnării tratatului de la Al-Hudaibiyyah, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a cerut sfatul soției sale, Umm Salamah (Allah să fie mulțumit de ea!), pentru a şti ce anume ar trebui să facă cu musulmanii și a acționat conform sfatului primit. Aceasta ne arată că shura este piatra de temelie a vieţii și a modului de conducere ale Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).

24. Combaterea nedreptăţii
Islamul interzice nedreptatea și porunceşte combaterea ei pentru a proteja oamenii împotriva răului care rezultă din ea. Allah Preaînaltul spune:
„(…) Așadar, celui care v-a atacat răspundeți-i întocmai așa cum v-a atacat el! Și fiți cu frică de Allah! Și să știți că Allah este cu cei care se tem de El!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 2:194]
Acest verset coranic ne confirmă faptul că unui infractor nu trebuie să i să răspundă la fel, însă, trebuie aplicată o pedeapsă dintre cele prescrise, ţinând cont că nu este permisă o acțiune excesivă. Aceasta reflectă cu adevărat măreţia Islamului.
Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a chemat la combaterea nedreptății în mai multe moduri, spunând:
„Dacă veţi vedea comunitatea mea temându-se să se confrunte cu un tiran şi să i se adreseze cu cuvintele: «Eşti un tiran.», atunci ei sunt blestemaţi.” (Ahmad)
Un alt hadith spune: „Dacă oamenii văd fapte îngrozitoare și nu fac nimic pentru a le opri, Pedeapsa lui Allah va fi aproape.” (Ahmad)
De asemenea, s-a relatat că un bărbat a venit la Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și i-a spus:
„«O, Mesager al lui Allah, dacă un om vine la mine pentru a mă fura, ce să fac?» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: «Atunci nu-i da nimic.» Apoi, bărbatul a întrebat: «Dar dacă se luptă cu mine?» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «Atunci luptă-te cu el.» Bărbatul a întrebat din nou: «Dar dacă mă omoară?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «Atunci ești un martir.» Bărbatul a întrebat apoi: «Dar dacă îl omor eu pe el?» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: »Atunci el este în Iad.»” (Muslim)
Un alt hadith spune: „«O, voi, oameni! Să nu vă doriți să vă luptați cu inamicul şi cereţi-I lui Allah să vă salveze (de calamităţi), însă, dacă sunteţi siliţi să vă luptaţi, atunci fiţi răbdători şi lăsaţi-i să ştie că Paradisul se află sub săbiile voastre.»” (Bukhari)
Acest hadith este o dovadă că musulmanii nici nu încep lupta și nici nu nu înșală. De fapt, ei nu își doresc să se lupte, fapt pentru care sunt îndemnaţi să îi ceară lui Allah pacea.

25. Codul războiului și al luptei
Războaiele duse de Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu erau nici pe departe asemeni războaielor barbare duse doar pentru distrugerea și uciderea a cât mai multor victime, ci au fost războaie etice în ceea ce privește obiectivele, motivele și coordonarea lor. De aceea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să le spună companionilor săi (Allah să fie mulţumit de ei!):
 „Porniţi în Numele lui Allah, punându-vă încrederea în Allah şi aderând la religia Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Nu ucideţi bătrânii, sau copiii, sau femeile; nu fiţi necinstiţi cu privire la prăzile de război, ci luaţi-vă partea voastră, faceţi bine şi acţionaţi în mod cinstit, deoarece Allah îi Iubeşte pe cei care fac bine.” (Abu Dawud)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a trecut pe lângă o femeie care a fost omorâtă în război. El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a stat lângă ea și a spus:
„«Aceasta nu este una dintre cele cu care lupta ar fi trebuit să aibă loc. Nu trebuia să lupte.» Apoi, a trimis un bărbat la Khalid ibn Al-Walid, care se afla în avangardă, spunându-i: «Spune-i lui Khalid să nu omoare femei sau servitori angajaţi.»” (Abu Dawud şi Ibn Majah)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis omorârea femeilor și a copiilor în timpul războiului.
Califii s-au comportat conform regulilor și au urmat exemplul Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). De aceea, Abu Bakr (Allah să fie mulțumit de el!) l-a trimis pe Usama ibn Zaid (Allah să fie mulţumit de el!) în Levant spunând:
„Nu trădați încrederea acordată! Nu furați din prada de război și nu încălcați tratatele! Nu mutilați cadavrele și nu ucideți femeile! Nu ucideți copiii și bătrânii! Nu dezrădăcinați sau ardeți palmierii! Nu doborâți un pom fructifer și nu sacrificați oile, vacile sau cămilele, cu excepția cazului în care ele vă sunt necesare pentru consum. Veți intra în contact cu persoane retrase în mănăstiri, de aceea, părăsiți-i, la fel ca și ceea ce ei adoră!” (Tabari)

26. Fericirea
Fericirea este o cerință importantă pentru toate lucrurile; toți își doresc, caută şi se străduiesc pentru fericire. Cu toate acestea, mulți oameni au mers pe calea greșită în încercarea de a o găsi, deoarece o caută în lumea materială, ca, spre exemplu, dorinţa de a avea bani, femei, călătorii, faimă și prestigiu.
Esența fericirii se află în om. Cu alte cuvinte, fericirea este inseparabilă de om. Ea poate fi găsită în credință, certitudine, satisfacție și iubire faţă de oameni. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a evidențiat acest fapt în mai multe ahadith, printre care:
„Cât de minunată este situaţia unui credincios. Este bine pentru el în orice situaţie şi acesta se întâmplă numai credinciosului. Dacă prosperă, el îşi exprimă recunoştinţa faţă de Allah şi aceasta este bine pentru el; iar dacă îl loveşte pe el un necaz, îndură cu răbdare şi aceste este şi mai bine pentru el.” (Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a arătat că mulțumirea este fundația pentru fericire și pentru succes în această lume și în Viaţa de Apoi spunând:
„Cel care se supune în faţa lui Allah va avea parte de răsplată, iar ceea ce are îi este de ajuns și Allah îl va face să fie mulțumit de tot ceea ce deține.” (Muslim)
Un alt hadith spune: „Oricine se trezește dimineața cu sentimentul că se află în siguranță în sânul comunității sale, al cărui trup nu suferă din cauza niciunei boli și care are mijloacele necesare de trai pentru o zi întreagă este asemeni celui care stăpânește întreaga lume.” (Tirmidhi)
Factorii externi ce afectează starea și sentimentele persoanei au fost, de asemenea, considerați importanți de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a evidențiat mai multe elemente externe necesare pentru fericire datorită impactului acestora asupra omului. El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Patru chestiuni sunt părți ale fericirii: o soție bună, o casă spațioasă, un vecin bun și mijloacele de transport confortabile. Patru chestiuni sunt părți ale nefericirii: o soție rea, un vecin rău, mijloacele de transport neconfortabile și o casă mică.” (Baiyhaqi)
Motivele pentru fericire includ, inter alia, optimismul. Acesta este un motiv pentru care Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) „i-au plăcut semnele bune și i-au displăcut cele rele.” (Ibn Majah)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să spună:
 „Cel care prevestește răul, sau căruia îi este prevestit răul, sau cel care ghicește, sau cel căruia îi este ghicit, nu aparține de noi.” (Tabarani)

27. Optimismul
Optimismul este o valoare umană constructivă, din moment ce ea îi oferă omului puterea de concentrare pentru a găsi soluții potrivite la cele mai complexe probleme. Așadar, optimiștii sunt oamenii de succes, în ciuda faptului că provocările pe care le întâmpină sunt nenumărate. Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) admira optimismul, bazat pe semnele bune, și îi displăceau semne rele, pesimismul.
Optimismul a fost o caracteristică importantă a Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) chiar și în perioadele cele mai anevoioase. La un moment dat, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a emigrat alături de Abu Bakr (Allah să fie mulţumit de el!) de la Mecca la Medina din cauza torturii în creștere din partea oamenilor din Mecca. Atunci când politeiștii și-au dat seama, au început urmărirea lor, oferind o recompensă de 100 de cămile pentru cel care îi găsește. Politeiștii au început să urmărească pașii Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și ai companionului său (Allah să fie mulțumit de el!) până la peștera unde aceştia se ascundeau. Acolo, Abu Bakr (Allah să fie mulţumit de el!) le-a văzut picioarele și a început să-i curgă lacrimi de frică pentru viața Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Abu Bakr (Allah să fie mulţumit de el!) i-a spus: „«O, Mesager al lui Allah, dacă vreunul dintre ei se va uita în jos, spre picioarele lui, ne va vedea.» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «O, Abu Bakr! Ce crezi tu despre două (persoane) între care a treia este Allah?»” (Bukhari, Muslim şi Tirmidhi)
Coranul cel Glorios a descris această situație în următorul verset:
 „Dacă voi nu-i veniți în ajutor (pornind împreună cu el în incursiunea spre Tabūk.), (să știți că) l-a ajutat Allah (mai înainte), când cei care nu credeau l-au alungat, ca unul dintre cei doi (Abu Bakr și Mohammed, care s-au refugiat în grota de pe muntele Thawr, înainte de plecarea la Medina, petrecând în ea trei nopți). Când ei doi se aflau în peșteră și când el i-a zis însoțitorului său: «Nu fi mâhnit, căci Allah este cu noi!» Și a pogorât Allah liniștea Sa asupra lui și i-a venit în ajutor cu oșteni pe care voi nu i-ați văzut și a făcut cuvântul celor care nu credeau (să coboare) jos, în timp ce Cuvântul lui Allah (s-a înălțat) cel mai sus. Iar Allah este ‘Azīz (Invincibil, Atotputernic), Hakīm (Înțelept.)” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 9:40]
În timp ce musulmanii se plângeau de sărăcie și de frică Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), acesta le-a răspuns într-un mod optimist și le-a promis prosperitate, victorie și putere. Sub autoritatea lui Udayy ibn Hatim (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat:
 „În timp ce mă aflam cu Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), un om a venit și s-a plâns de sărăcie, urmat de un alt om care s-a plâns de furt. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) m-a întrebat: «O, Udayy, ai văzut vreodată Al-Hirah (un loc din Irak)?» Am răspuns: «Nu l-am văzut.» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a spus: «Dacă vei trăi timp îndelungat, vei vedea cu siguranță femei în copertinele de pe cămile venind din Al-Hirah pentru a face înconjurarea Kaʻbei fără a avea frică de nimeni în afară de Allah. Dacă vei trăi pentru un timp îndelungat, cu siguranță vei deschide comorile lui Chosroe (regele Persiei)!» Am întrebat: «Vrei să spui Chosroe, fiul lui Hurmuz?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a răspuns: «Da, Chosroe, fiul lui Hurmuz.», după care a adăugat: «Dacă vei trăi timp îndelungat, cu siguranță vei vedea pe un om oferind caritate o mână de aur sau argint, căutând doritori, dar nu îi va găsi.»” Udayy a spus: „Am văzut femei în copertinele de pe cămile mergând de la Al-Hirah la Kaʻbah fără a avea frică de nimeni, în afara lui Allah. Am fost unul dintre cei care au deschis comorile lui Chosroe.” (Bukhari)

28. Simțul umorului
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să glumească cu companionii săi (Allah să fie mulţumit de ei!), însă a stabilit un standard pentru ca gluma să nu se termine cu minciună și cu nerespectarea celorlalți. Sub autoritatea lui Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!), s-a relatat că unii dintre companionii Profetului (Allah să fie mulţumit de ei) au spus:
 „«O, Mesager al lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) tu glumeşti cu noi?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Da, dar eu nu spun nimic în afară de ceea ce este corect şi adevărat.»” (Tirmidhi)
Handhalah (Allah să fie mulțumit de el!) credea că gluma cu soția și copiii săi este un tip de ipocrizie. El (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:
„M-am întâlnit cu Abu Bakr, care mi-a spus: «Ce faci tu, Handhalah?» I-am răspuns deprimat: «Handhalah a devenit ipocrit.» Abu Bakr, uimit de răspuns, mi-a spus: «Slavă lui Allah! De ce spui aceasta?!» Am răspuns: «Pe când mă aflam alături de Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), el ne reamintea de Paradis şi de Iad până într-acolo încât parcă le şi vedeam cu ochii noştri. Însă, atunci când plecam şi ne aflam alături de soţiile şi de copiii noştri, având traiul nostru de zi cu zi, uitam ceea ce ne-a spus.» Abu Bakr a spus: «Jur pe Allah ca şi mie mi se întâmplă la fel.» De aceea, Abu Bakr şi cu mine am mers la Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), căutând călăuzire pentru această situaţie. După ce a auzit ceea ce am avut de spus, Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a spus: «Jur pe Cel în Mâna căruia se află sufletul meu! Dacă aţi rămâne voi tot timpul aşa cum sunteţi cu mine şi pomenindu-L (pe Allah), v-ar saluta pe voi îngerii în locurile voastre de repaus şi atunci când mergeţi voi pe drum. Însă, o, Handhalah, o oră aşa, o oră aşa (...)» (şi a repetat aceasta de trei ori).” (Muslim)
Un exemplu al glumelor Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este cel al unui om care s-a dus odată la el și i-a spus:
„«O, Mesager al lui Allah, pune-mă pe o cămilă.» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «Te voi pune doar pe spatele unui fiu al unei cămile.» Bărbatul a spus: «O, Mesager al lui Allah, nu m-ar ridica!» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus într-un mod glumeţ: «Cămile dau naștere doar la cămile.»” (Tirmidhi şi Ahmad)
Zahir ibn Haram, un beduin urât (Allah să fie mulţumit de el!), a fost iubit de Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care s-a dus la el într-o zi în timp ce primul vindea ceva marfă în piață. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a luat prin surprindere și l-a strâns în brațe. Zahir (Allah să fie mulţumit de el!) nu a văzut cine era cel ce îl îmbrățișa și a spus:
„«Dă-mi drumul! Cine eşti?» Dar Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a rămas tăcut. Zahir a încercat să se elibereze din strânsoarea lui şi a început să se uite în dreapta şi în stânga. Când l-a văzut pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a liniştit, lăsându-şi spatele pe pieptul Profetului. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a început să glumească cu el, spunându-le celor din jur: «Cine va cumpăra acest sclav? Cine va cumpăra acest sclav?» Apoi Zahir s-a uitat la el şi s-a gândit la sărăcia sa extremă, deoarece nu era nici bogat, nici frumos. El a spus: «Îţi va fi greu să mă vinzi, o, Mesager al lui Allah.» Profetul (Allah să fie mulţumit de el!) i-a spus: «Tu nu eşti greu de vândut, tu eşti foarte iubit de Allah.»” (Ibn Hibban)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să glumească cu Anas, spunându-i: „O, tu, cel cu două urechi!” (Abu Dawud)
Sub autoritatea lui Anas (Allah să fie mulţumit de el!), s-a relatat că o femeie în vârstă a venit la Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi i-a spus:
„«O, Mesager al lui Allah, fă duʻā (suplicaţii) pentru ca eu să intru în Jannah (Paradis).» Rasūl Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «O, mamă, o femeie în vârstă nu poate intra în Paradis.» Femeia bătrână a început să plângă şi se pregătea să plece. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a zâmbit atunci şi a spus: «Spuneţi-i acelei femei că nicio persoană nu va intra în Paradis în starea de persoană în vârstă, iar Allah le va face pe toate femeile din Jannah tinere fecioare, după cum Spune: „Noi le-am creat pe ele desăvârşite ~ Şi le-am făcut pe ele neprihănite, ~ Mlădioase şi toate de o vârstă.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 56:35-37]»” (Tirmidhi) Cu alte cuvinte, Allah le va readuce la o vârstă tânără.
Astfel de circumstanțe adoptate de Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) au fost surse de fericire și bucurie pentru oamenii din jurul lui. Mai mult decât atât, acestea demonstrează că Islamul nu este o religie cu o atitudine rigidă, care ignoră nevoile umane, ci este o religie care le abordează și care îndeplinește nevoile umane de fericire, bucurie și plăceri permise lumești. În consecință, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a promovat învățăminte realistice, care răspund la cerințele naturii umane inerente, la înclinațiile şi dispozițiile acestora, precum și la nevoile lor sociale și psihol

 

 

 

 

 

 

 


 
Capitolul 3
Profetul Mohammed (ﷺ)
 respinge viciile şi răul

1. Omuciderea    9. Neîncrederea nedovedită
2. Trădarea    10. Mita
3. Mânia    11. Aroganța
4. Terorismul    12. Lenea
5. Hainia    13. Disperarea
6. Perversiunea    14. Sinuciderea
7. Spionajul    15. Opresiunea
8. Insultarea şi blestemarea    

♦ Introducere
Profetul Mohammed, Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), nu a fost trimis doar unei singure națiuni sau țări, el a fost trimis întregii omeniri, predicând, avertizând și chemând la Calea lui Allah prin Voinţa Sa Divină, fiind un călăuzitor. Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a ordonat oamenilor să facă ceea ce este bine și să se oprească de la rău, permițându-le bucurii permise și interzicându-le anumite lucruri considerate impure.
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a adresat naturii inerente a omului și conștiinței acestuia. Astfel, el a eliberat natura umană de lacătele spirituale, astfel încât inimile să se poată umple cu puritate, sufletele cu liniște și manierele cu frumusețe și măreție.
Prin virtutea Poruncii Divine, Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a dorit să elibereze omul de materialism, făcându-l să reziste valului de emancipare care a chemat și continuă să cheme la degenerare și imoralitate. Astfel, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a chemat la un legământ al răbdării, rezistenței și al toleranței atât de mult cât a fost posibil, declarând că mânia este o flacără care îl conduce pe om la răzbunare, iar neîncrederea conduce la lipsa unității. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a avertizat, de asemenea, împotriva vorbirii necontrolate, stabilind soluții pentru aceasta; de exemplu, folosirea cuvintelor frumoase și reținerea verbală.
Mesajul său (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a concentrat asupra optimismului față de Univers și față de viață. Hadith-urile sale cheamă la optimism și înlătură actele de pesimism, precum disperarea, lenea și negativismul. Inviolabilitatea sufletului uman este de asemenea un mesaj central, fapt pentru care este complet interzisă încălcarea siguranţei celorlalți prin acte de teroare, intimidare sau ucidere. De asemenea, nu este permisă vătămarea sinelui prin orice modalitate de rănire sau prin sinucidere. Sinuciderea este unul dintre cele mai mari păcate din Islam.
Chemarea Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este fără greșeală în ceea ce privește purificarea sinelui, oprirea corupției sociale, administrative și politice. Prin urmare, Islamul interzice perversitatea, spionajul, trădarea și mita. Munca asiduă este încurajată, iar aroganța este neplăcută.
Toate cele de mai sus sunt demonstrate prin spunerile, acțiunile și gesturile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) într-un mod atât de practic și de realistic încât devine obligatoriu să le cercetăm pentru a câștiga fericirea în ambele lumi.

1. Omuciderea
Fără nicio îndoială, dreptul la viață este unul dintre cele mai importante drepturi pentru oameni. Încălcarea acestui drept este aproape cel mai mare păcat, fapt aprobat de întreaga omenire. În această privință, Allah Preaînaltul spune:
„De aceea am prescris Noi pentru fiii lui Israel ca cel care ucide un suflet nevinovat de uciderea altui suflet sau de o altă stricăciune pe Pământ, este ca și când i-ar ucide pe toți oamenii, iar cel care lasă în viață un suflet este ca și cum i-ar lăsa în viață pe toți oamenii (cel care ar putea ucide, dar nu o face). Trimișii Noștri au venit la ei (la fiii lui Israel) cu semne învederate și totuși iată că mulți dintre ei săvârșesc silnicii pe Pământ și după aceasta (venirea Trimișilor).” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 5:32]
Un alt verset spune: „Și nu luați sufletul pe care Allah l-a socotit oprit, decât pe drept (sufletul omului nu poate fi luat decât în conformitate cu prescripțiile Legislaţiei Islamice, în situații cum ar fi răzbunarea unui suflet sau uciderea asasinului)! Dacă cineva a fost omorât pe nedrept, atunci dăm Noi putere celui mai înrudit cu el (cel mai apropiat moștenitor are dreptul de a reclama judecătorului aplicarea legii talionului), însă acesta să nu se întreacă în omor (el nu poate cere aplicarea legii talionului decât față de ucigaș) , căci el este ajutat (de lege)!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 17:33]
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a vorbit foarte clar în ceea ce privește omuciderea, interzicând orice cauză ilegală a acesteia, spunând:
„Cel care a ucis un mu’ahid (o persoană căreia i se acordă angajamentul de protecţie de către musulmani) nu va simţi mireasma Paradisului, chiar dacă aroma sa poate fi simţită pe o distanţă de patruzeci de ani (de călătorie).” (Bukhari)
Un alt hadith spune: „Cel care a ucis un mu’ahid (o persoană căreia i se acordă angajamentul de protecţie de către musulmani) nu va simţi mireasma Paradisului, chiar dacă aroma sa poate fi simţită pe o distanţă de şaptezeci de ani (de călătorie).” (Ibn Majah şi Nasa’i)
Un alt hadith spune: „L-am auzit pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: «Atunci când doi musulmani se luptă cu săbiile lor, amândoi, şi ucigaşul, şi cel ucis, vor intra în Iad.» Eu (companionul) am spus: «O, Mesager a lui Allah! Aceasta este drept pentru ucigaş, dar este şi pentru cel ucis?» Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «El, cu siguranţă, a avut intenţia de a-şi ucide tovarăşul.»” (Bukhari)

El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea: „Extincţia acestei lumi este mai puțin gravă în Faţa lui Allah decât uciderea unui musulman.” (Tirmidhi şi Nasa’i)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mai spus: „Cel care ridică armele împotriva noastră nu este dintre noi.” (Bukhari şi Muslim)

2. Trădarea
Toți oamenii detestă trădarea fiindcă nimeni nu acceptă să fie victimizat prin trădare. Islamul interzice trădarea și avertizează împotriva consecințelor sale, după cum Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a spus:
„Atunci când Allah va aduna oamenii, de la primul la ultimul, în Ziua Judecăţii, El va ridica un steag pentru fiecare trădător şi va fi spus: «Acesta este înşelătorul lui cutare, fiul lui cutare.»” (Abu Dawud)
De asemenea, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spus:
„Pactul musulmanilor (cu oricine) este unul (are același efect). Așadar, dacă încheiaţi legăminte cu nemusulmanii, nu le trădaţi, pentru că fiecare trădător va purta un semn identificator în Ziua Judecăţii.” (Al-Hakim)
Un alt hadith spune: „Dacă un om are încredere în alt om și este ucis apoi, el (ucigașul) va purta un semn al trădării în Ziua Judecății.” (Al-Hakim)

3. Mânia
Mânia și furia sunt considerate defecte, asupra cărora Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a avertizat.
S-a relatat că: „Un om i-a cerut Profetului ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ un sfat şi acesta i-a spus: «Nu te enerva.» Omul a repetat acest lucru de mai multe ori, iar el de fiecare dată i-a răspuns: «Nu te enerva.»” (Bukhari)
Unele soluții pentru potolirea mâniei unei persoane au fost clarificate de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Acestea includ, printre altele, căutarea refugiului la Allah de Șeitan. Sulaiman ibn Sarad (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că:
„Doi bărbaţi au început să se insulte de față cu Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), în timp ce şi noi (companionii) stăteam alături de el. Unul dintre ei s-a înroșit din cauza mâniei. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «Cunosc nişte cuvinte pe care, dacă le-ar spune, l-ar ajuta să se relaxeze (să alunge mânia). Doar dacă ar spune: „Caut adăpost la Allah de Şeitan (Satana) cel blestemat.”»” (Bukhari)
O altă soluție este tăcerea, urmând îndemnul Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a spus: „Dacă vreunul dintre voi se enervează, să rămână tăcut.” (Ahmad)
O altă soluție este schimbarea poziției, pentru că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Dacă vreunul dintre voi se mâniază în timp ce stă în picioare, să stea jos. Dacă mânia îl părăseşte, este bine, altfel, ar trebui să stea jos.” (Abu Dawud)

4. Terorismul
Demnitatea umană și respectul faţă de om sunt manifestate în mod simplu de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a interzis orice forme de vătămare, chiar dacă aceasta este făcută în glumă.
Allah spune: „Iar aceia care îi vor necăji pe dreptcredincioși și pe dreptcredincioase, fără ca ei să fi agonisit (ceva pentru care să merite aceasta), aceia vor avea parte de ponegrire și de păcat învederat.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 33:58]
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Celui care le face rău musulmanilor Allah îi va oferi rău.” (Ibn Hajar)
Un alt hadith spune: „Să nu se facă niciun rău.” (Ahmad şi Ibn Majah) Aceasta este o regulă care interzice vătămarea oricărei persoane în orice fel.
Un alt hadith spune: „Nu este permis ca un musulman să îl sperie pe un alt musulman.” (Abu Dawud, Ahmad şi alţii)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus de asemenea: „Nimeni să nu ia lucrurile fratelui său (la mânie) serios sau în glumă.” (Abu Dawud şi Tirmidhi)

5. Hainia
Persoanele înțelepte sunt de acord cu respingerea înșelării. Acestea îl resping chiar și pe cel care înșală, deoarece un astfel de comportament conduce la neîncredere, la frică și la scepticism. Allah Preaînaltul spune:
„Iar dacă tu vreodată te temi de hainie din partea unui neam (cu care ai încheiat o înțelegere), rupe înțelegerea cu ei întocmai așa (rupe înțelegerea cu ei de așa manieră încât să înțeleagă că ai curmat orice legătură cu ei), căci Allah nu-i Iubește pe cei haini.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 8:58]
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus că hainia este o calitate a ipocriților, care sunt în mod public credincioși, dar necredincioși când sunt singuri. El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Caracteristicile unui ipocrit sunt trei: atunci când vorbește, minte; atunci când face un legământ, îl încalcă; atunci când se are încredere în el, trădează.” (Bukhari şi Muslim)
O altă relatare adaugă: „Atunci când cineva i se opune, el urăște; și atunci când face un legământ, îl încalcă.”
Mulți oameni ar spune: „Îi trădez pe cei care mă trădează.” Unele soții își înșală soții dacă află că aceștia le-au înșelat. Aceasta nu este deloc o soluție, ci un element care agravează situația. Din această cauză, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Dați-le înapoi orice consemnare celor care au avut încredere în voi și nu îl trădați pe cel care vă trădează.” (Abu Dawud şi Ahmad)
Un alt hadith spune: „Păcatele care merită cel mai mult Pedeapsa rapidă a lui Allah în această viață, în afara pedepsei din Viaţa de Apoi, sunt ruperea legăturilor de rudenie, trădarea și minciuna.” (Bukhari)
6. Perversiunea
Neștiind că vor fi expuși Mâniei lui Allah, unii oameni încearcă să distrugă relațiile altor oameni și să aducă animozitate în inimile acestora. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Calomniatorul nu va avea permisiunea să intre în Paradis.” (Bukhari şi Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se referă la cei care calomniază pentru a distruge relațiile dintre oameni.
Un alt hadith spune: „Cel care întoarce o femeie împotriva soțului ei nu este dintre noi.” (Abu Dawud)
Însă, o persoană care minte cu scopul de a împăca nu comite un păcat pentru că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Nu este mincinoasă o persoană care încearcă să concilieze oamenii în timp de război, un soţ sau o soţie cu scopul de a-l mulţumi (...)” (Ahmad)

7. Spionajul
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a păstrat secrete problemele oamenilor și a avertizat asupra încălcării acestui drept, poruncindu-le oamenilor să ia în considerare aparențele, considerând că sentimentele și intențiile inseparabile sunt un privilegiu al lui Allah. Allah spune: „Nu vă iscodiți!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 49:12]
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Dacă vei scoate la iveală greșelile oamenilor, le vei strica viețile sau vei fi aproape de aceasta.” (Abu Dawud)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus de asemenea: „Cu adevărat, sângele, averea şi onoarea unui musulman sunt inviolabile (...)” (Bukhari)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea: „Dacă vreunul dintre voi cere permisiunea (pentru a intra) şi nu o primește, trebuie să plece.” (Bukhari şi Muslim)
Un alt hadith spune: „O, voi ce credeți cu limbile voastre, dar nu ați acceptat pe deplin credința, nu bârfiți alți musulmani și nu le scoateți la iveală greșelile lor, pentru că celui care scoate la iveală greșelile lor, Allah îi va scoate la iveală greșelile lui.” (Abu Dawud şi Ahmad)
Un alt hadith spune: „Celui care ascultă la discuțiile unui grup, căruia nu îi place acest lucru, i se va turna plumb dizolvat în urechi în Ziua Judecății.” (Bukhari şi Ahmad)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mai spus: „Face parte din comportamentul musulmanului abandonarea a ceea ce nu îl priveşte.” (Tirmidhi şi Ibn Majah)

8. Insultarea şi blestemarea
Știți cine este Șeitan? El este cel care insultă și calomniază oamenii, fapt pe care Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ni l-a a spus:
„Doi oameni care se insultă sunt precum doi șeitani care se acuză și se vorbesc de rău.” (Ibn Hibban)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Insultarea unui musulman este un act de imoralitate și lupta împotriva lui este un act de necredință.” (Bukhari şi Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a ordonat unui om spunând: „Niciodată să nu insulți pe nimeni.” (Bukhari şi Muslim)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus de asemenea: „Un credincios nu trebuie să insulte.” (Tirmidhi)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis și insultarea sau blestemarea animalelor. Acesta este un cod de comportament necunoscut altor națiuni. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Nu insultați cocoșii, pentru că ei trezesc la rugăciune.” (Abu Dawud şi Ahmad)
Mai mult decât atât, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis insultarea vântului. Un om a blestemat vântul în timp ce se afla cu Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus:
„Nu blestemaţi vântul. Pentru că el a fost Poruncit (de Allah). Acela care blesteamă un lucru care nu merită să fie blestemat va avea blestemul întors asupra sa.” (Tirmidhi şi Abu Dawud)
O altă manieră bună predicată de către Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) unuia dintre companionii săi este următoarea:
„Dacă o persoană vă ia în derâdere cu un lucru pe care îl știe despre voi, atunci nu îl luați în derâdere cu un lucru pe care îl știți despre ea. Lăsați ca același lucru să ajungă la ea. Răsplata este a voastră. Niciodată să nu insultați pe nimeni.” (Ibn Hibban)

9. Neîncredere nedovedită
Allah spune: „O, voi cei care credeți! Feriți-vă cu strășnicie de bănuieli, căci unele bănuieli sunt păcat (bănuielile și gândurile rele despre cineva, fără dovezi)! (...)” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 49:12]
Un alt verset spune: „O, voi cei care credeți! Dacă vine la voi un nelegiuit cu o veste, chibzuiți cu (mare) băgare de seamă (pentru a vă convinge de adevărul ei), ca să nu pricinuiți rău unui neam, din neștiință, și să nu vă căiți pentru ceea ce ați făcut!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 49:6]
Neîncrederea conduce la ruperea legăturilor de rudenie și la distorsionarea relațiilor interumane. De asemenea, ea poate conduce și la agresiune împotriva altora. De aceea, Islamul îi interzice unui musulman să nu aibă încredere în cineva fără să aibă vreo dovadă. Mai mult decât atât, Islamul cere aducerea de dovezi înainte de orice acuzație. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Feriţi-vă de suspiciuni, pentru că vorbele pline de suspiciune reprezintă cea mai mare minciună. Nu căutaţi greşeli, nu vă pândiţi unii pe alţii, nu vă luaţi la întrecere unii cu alţii, nu vă urâţi unii pe alţii, nu vă întoarceţi spatele unii altora. O, robi ai lui Allah, fiţi fraţi! (...)” (Bukhari şi Muslim)

10. Mita
Mita este o acțiune periculoasă care implică imoralitatea și încălcarea drepturilor. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis un astfel de comportament, deoarece o astfel de acțiune corupe societatea și îi subminează imaginea civilă. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Fie ca Allah să îi blesteme pe cei care oferă mită și pe cei care primesc mită!” (Ahmad şi Ibn Majah)
Astfel de interziceri se aplică și mai strict în ceea ce privește rezolvarea disputelor dintre părțile contondente, deoarece mita în astfel de cazuri conduce la distribuirea nelegală a drepturilor. Aceasta poate conduce, de asemenea, și la arestarea sau executarea persoanelor inocente. Sub autoritatea lui Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „Fie ca Allah să îi blesteme pe cei care oferă mită și pe cei care se folosesc de acest lucru pentru hotărârile judecătorești.” (Tirmidhi)

11. Aroganța
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a învățat pe companioni (Allah să fie mulţumit de ei!) că aparențele pot fi înșelătoare. De aceea, omul trebuie judecat după standardele de credință și pietate și nu după capabilitatea sa sau după cât de frumoase îi sunt hainele. Sub autoritatea lui Sahl ibn Sa’ad As-Sa’idi (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat:
 „Un bărbat a trecut pe lângă Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și pe lângă companionii săi. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a întrebat: «Ce anume puteţi să îmi spuneţi despre acest bărbat?» Ei au răspuns: «Un om nobil pentru noi toţi şi îi jurăm lui Allah că, dacă el sr propune, (acel lucru) ar fi cu siguranță acceptat, iar dacă el ar mijloci pentru cineva, (acea mijlocire) ar fi cu siguranță acceptată, iar dacă el ar vorbi, ar fi ascultat cu siguranţă.» Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a rămas tăcut până când un om sărac a trecut pe lângă ei. Atunci, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a întrebat: «Ce anume îmi puteţi spune despre acest bărbat?» Ei i-au răspuns: «Dacă el ar propune, (acel lucru) cu siguranță nu ar fi acceptat, iar dacă el ar mijloci pentru cineva, cu siguranță (mijlocirea) nu i-ar fi acceptată, iar dacă ar vorbi, cu siguranță nu ar fi auzit.» Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus apoi: «Acesta (bărbatul sărac) este mai bun decât dacă am avea întreg Pământul plin de oameni ca acela (cel nobil).»” (Bukhari şi Ibn Majah)
În același fel, Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Se poate să respingeţi o persoană neîngrijită şi plină de praf care vine la uşile voastre, dar căreia, dacă se roagă lui Allah (pentru ceva), Allah îi va răspunde cu siguranță.” (Muslim)
Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu îi plăcea luarea în râs a altora. Sub autoritatea lui Ibn Mas’ūd (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat că:
 „În timp ce rupeam o scobitoare dintr-un copac pentru Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), vântul îl mișca pe Ibn Mas’ūd, ale căror picioare erau prea slabe. Oamenii din jur au început să râdă. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a întrebat: «De ce râdeți?» Oamenii au răspuns: «De picioarele lui slabe, o, Mesager al lui Allah.» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: «Jur pe Cel în Mâna Căruia se află sufletul meu, aceste picioare sunt mai grele pe Cântar (cântarul faptelor bune) decât muntele Uhud.»” (Ahmad)
Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu îi plăcea ca vreo persoană să fie ridiculizată din cauza tatălui sau mamei sale. Sub autoritatea lui Al-Ma’rur ibn Suwaid (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat că:
„L-am văzut pe Abu Dharr purtând o mantie, iar robul său purta aceeaşi mantie. Am întrebat despre aceasta, iar el a spus: «Am insultat un bărbat, iar el s-a plâns cu privire la aceasta la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a venit la mine şi m-a întrebat: „L-ai insultat cu privire la mama sa?” I-am răspuns: „Da.” La aceasta,el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Servitorii tăi sunt fraţii tăi pe care Allah i-a pus sub autoritatea ta. Oricine îl are pe fratele său sub autoritatea sa, să-l hrănească din ceea ce el mănâncă, să-l îmbrace cu ceea ce el se îmbracă şi să nu-l împovăreze cu mai mult decât poate suporta. Dacă îl împovăraţi cu mai mult decât poate îndura, atunci ajutaţi-l.”»” (Bukhari)

12. Lenea
Lenea este o chestiune detestabilă care poate cădea asupra indivizilor și a națiunilor, aceasta fiind un motiv care îi împiedică de la progres și dezvoltare. Ipocriții sunt stigmatizați de Allah, care spune:
 „Cei fățarnici încearcă să-L înșele pe Allah, dar El întoarce înșelătoria lor (împotriva lor înșiși)! Când se ridică pentru rugăciune (as-salāh), se ridică ei cu lene, ca să fie văzuți de oameni, și nu pomenesc Numele lui Allah decât foarte puțin” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 4:142]
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a căutat refugiu la Allah de la lene spunând:
„O, Allah, cu adevărat caut eu adăpost la Tine de nelinişte, şi de supărare, şi de neputinţă, şi de lene (…) !” (Tirmidhi)
 El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) combină neputința cu lenea, deoarece lenea conduce la neputință.

13. Disperarea
Mulți oameni sunt cuprinşi de disperare, se simt fără speranță în a primi mila și iertarea lui Allah, deoarece au făcut păcate mari. Cu toate acestea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus că nu există loc pentru disperare în Islam, deoarece Mila lui Allah este deschisă pentru cei care se căiesc, sunt credincioși și fac fapte bune.
Allah spune: „Spune (o, Mohammed): «O, voi robii Mei, care ați întrecut măsura în defavoarea voastră (ați săvârșit păcate împotriva voastră înșivă, prin exagerările voastre), nu deznădăjduiți în privința Îndurării lui Allah (în privința Iertării Sale)!» Allah Iartă toate păcatele (celor care se căiesc și cred, afară de politeism). El este Al-Ghafūr (Atoateiertătorul), Ar-Rahīm (Cel Îndurător).” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 39:53]
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „Regretarea (unui păcat) este căință. Un om care se căiește este precum un om fără păcate.” (Tabarani)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Allah Cel Atotputernica împărțit mila în o sută de părți. El a păstrat nouăzeci și nouă de părți și a trimis doar o parte pe Pământ. Din cauza acestei singure părţi, toate creaturile au milă una față de cealaltă, astfel încât până şi iapa îşi ridică copitele, punându-le departe de mânzul său, astfel încât să nu îl calce.” (Bukhari)
O altă relatare spune: „Allah a creat o sută (de părţi ale milei) şi a împărțit o parte printre creaturile Sale și a păstrat o sută de părţi fără una pentru El Însuşi (pentru Ziua Învierii).” (Muslim)
Într-un hadith Qudsi, Allah Preaînaltul spune:
„O, fiu al lui Adam, atât timp cât M-ai rugat pe Mine şi M-ai implorat pe Mine îţi voi ierta Eu ţie, (indiferent) de ceea ce ar veni de la tine şi nu Îmi pasă Mie; o, fiu al lui Adam, dacă ar ar ajunge păcatele tale până la norii din Cer, apoi Mi-ai cere iertare Mie, îţi voi ierta ţie, şi nu Îmi pasă Mie; o, fiu al lui Adam, dacă ai veni tu cu păcate aproape cât întreg Pământul, apoi M-ai întâlni pe Mine fără a Îmi face Mie asociaţi, îţi voi veni Eu (ţie) cu o iertare aproape cât el de mare.” (Tirmidhi)

14. Sinuciderea
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a accentuat faptul că viața unei persoane este o parte a Încrederii Divină acordate lui/ei. De aceea, oricărei persoane îi este interzis să renunțe la viață, indiferent de motiv. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „Oricine se aruncă de pe un munte cu intenția de a se sinucide, va intra în Foc (Iad) fiind într-o căzătură perpetuă pentru totdeauna; și oricine bea otravă, sinucigându-se cu ea, va căra otrava în mâna sa și va bea din ea în Foc (Iad), unde va rămâne pentru veșnicie; și cine se sinucide cu o armă de fier, va căra arma în mâna sa și se va înjunghia cu arma sa în abdomen în Foc (Iad), unde va rămâne pentru veșnicie.” (Bukhari)
Prin urmare, țările musulmane, în ciuda problemelor lor cronice precum sărăcia, etc, au cele mai puține sinucidere din lume.
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Cel care se sinucide prin sufocare va continua să se sufoce în Focul Iadului, iar cel care se sinucide înjunghiindu-se,va continua să se înjunghie în Focul Iadului.” (Bukhari)

15. Opresiunea şi abuzul
Unii oameni sunt tentați de puterea și de poziția pe care le dețin să îi opreseze pe alții și să le ia drepturile în timp ce își asigură mijloacele de subzistenţă din această lume. Prin urmare, Coranul avertizează împotriva acestor opresori, spunând că nu vor fi scutiţi de pedeapsă. Allah spune:
 „Să nu crezi că Allah nu este cu luare aminte la ceea ce săvârșesc nelegiuiții, însă El doar le dă lor răgaz până într-o zi în care privirile lor vor fi împietrite (de spaimă). ~ În vreme ce ei vor alerga cu capetele ridicate, cu ochii rătăciți și cu inimile goale (lipsite de orice putere, din pricina spaimei).” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 14:42-43]
Allah Preaînaltul spune, de asemenea: „(…) nu încălcați regulile, căci Allah nu-i iubește pe cei care încalcă regulile!” [Traducerea Sensurilor Coranului cel Sfânt, 2:190]
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Ţineţi-vă departe de nedreptate, deoarece opresiunea va fi întunecată în Ziua Judecăţii.” (Muslim)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus de asemenea:
„Pentru cel care face nedreptate, asuprește sau îi dă de lucru peste puterile sale unui nemusulman cu care a făcut legământ sau neintenționat îi ia ceva, să ştie că eu voi fi cel care va depune mărturie împotriva lui în Ziua Judecății.” (Abu Dawud)
Transmițând Cuvintele lui Allah, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Cu adevărat, am făcut nedreptatea interzisă pentru Mine Însumi şi am interzis-o printre robii Mei de asemenea; aşadar, nu fiţi nedrepţi unii faţă de alţii.” (Muslim)
Într-o zi, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus companionilor săi (Allah să fie mulţumit de ei!):
„Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a întrebat: «Ştiţi cine este cel sărac?» Ei, companionii, au spus: «Omul sărac dintre noi este cel care nu are niciun dirham şi nicio altă bogăţie.» El, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), a spus: «Cel sărac din Ummah mea va fi acela care, în Ziua Judecăţii, va veni cu rugăciunile, posturile, zakāt-ul şi sadāqah (caritatea), însă se va găsi el singur în stare de sărăcie în acea Zi, deoarece a terminat toate faptele bune, pentru că el a încălcat drepturile altora, a calomniat, a consumat în mod nedrept averea altora, a vărsat sângele altora şi i-a lovit pe alţii, şi virtuţile sale vor fi înscrise în favoarea altcuiva (a celui care a suferit de mâna lui). Şi dacă faptele sale bune vor fi prea puţine pentru a şterge faptele rele, atunci păcatele sale vor fi înscrise (în cartea sa) şi astfel el va fi aruncat în Focul (Iadului).»” (Muslim)
În concluzie, îndrăznește cineva să fie nedrept?!

 

 

 

 

 
Capitolul 4
Profetul Mohammed (ﷺ) şi
rezolvarea problemelor omenirii

1. Modalităţile de combatere a terorismului
2. Modalităţile de combatere a violenței domestice
3. Manierele de abordare a anxietății și a depresiei
4. Manierele de tratare a golului spiritual
5. Manierele de corectare a devierilor sexuale
6. Manierele de rezolvare a problemelor vinului și a drogurilor
7. Manierele de combatere a magiei, a prezicerilor și a înșelătoriei
8. Manierele de combatere a sărăciei
9. Manierele de obţinere a echilibrului ecologic

♦ Introducere
Profeţii Moise, Isus și Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lor!), ca Mesageri ai lui Allah, au avut o cauză comună în Mesajele lor, care este similară cu Mesajul transmis de toţi ceilalți frați ai Profeților. Mai mult decât atât, în timp ce transmiteau aceeași doctrină și aceleaşi aspecte etice, cu toții au chemat la o natură umană cinstită. De aceea, Islamul a fost descris ca fiind o religie a instinctelor naturale înnăscute, după cum ne spune Allah Preaînaltul:
„Ridică-ţi faţa ta spre Religia cea adevărată! (îndreaptă-te cu toată ființa ta către religia monoteistă a Islamului) Această (religie) este firea (creată de) Allah (ea reprezintă religia care se potrivește cu natura înnăscută a omului, fapt pentru care îndeplinește mijloacele pentru atingerea fericirii și a demnităţii lor), după care El i-a creat pe oameni. Nu există schimbare în creația lui Allah (nu poate nimeni să schimbe Religia lui Allah). Aceasta este Religia cea dreaptă, dar cei mai mulți oameni nu știu.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 30:30]
O modalitate de a manevra natura umană este de a încuviința înclinațiile naturale umane și predispozițiile. De aceea, niciun om nu poate nega realitatea psihologică, aşa cum sunt înclinațiile, emoțiile și instinctele pe care Allah le-a pus în noi, pentru că acestea cer satisfacerea lor corectă și permisă, cu alte cuvinte, dacă acestea întâmpină probleme, ele trebuie tratate fără abilitatea de negare, utopie sau superioritate.
O problemă socială la care Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a făcut în mod efectiv referire este terorismul, aceasta fiind o problemă foarte veche. Ea este de două tipuri: terorism fizic și terorism intelectual. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a adus soluții practice conforme metodologiei Islamice a moderației, a corectitudinii și a toleranței.
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a combătut și violența domestică ce apărea în comunitățile de oameni acum mult timp, cauzate de natura umană. În acest aspect, el le-a cerut oamenilor să fie buni, să vorbească frumos, să fie toleranți și să aibă grijă de familiile lor și de copii.
Problemele generale de astăzi includ anxietatea și depresia, pentru care Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a conceput un tratament efectiv venind din sufletul omului pe de o parte, acordând atenție și cauzelor externe pe de altă parte, cu scopul de a elimina astfel de probleme.
În mod similar, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a abordat problemele maritale, sfătuindu-i pe oameni să se căsătorească căutând beneficiile acestei legături nobile. Perpetuarea speciei umane este un alt motiv aflat în spatele căsătoriei. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis facerea de jurăminte, fapt pentru care Islamul nu tolerează monahismul. Consumul de alcool și de droguri a fost, de asemenea, combătut de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a arătat dezavantajele lor financiare, etice, precum și pe cele privind sănătatea și comportamentul, precum și nelegiuirile care rezultă din ele. Mai mult decât atât, se cere pedepsirea celui care abuzează de ele ca mijloc de intimidare.
Datorită prețuirii intelectului și al raționamentului din partea Islamului, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis superstițiile. Cei care fac vrăji sau prezic viitorul, care pierd calea științei și a dovezilor pentru calea superstiției și a minciunii, sunt asemănați de către Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) unor persoane care părăsesc Islamul.
De asemenea, și sărăcia a fost un subiect abordat de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a oferit soluții pentru salvarea societăţii de ea însăşi și pentru a evita răul adus de sărăcie. Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „Un credincios puternic este mai bun în faţa lui Allah decât un credincios slab, deși se află bunătate în ambele. Căutați ceea ce vă aduce beneficii și căutați Ajutorul lui Allah și să nu greșiți.” (Muslim)
Viziunea lui s-a extins asupra întregului Univers, cuprinzând, spre exemplu, și protecția mediului maritim, aerian, terestru, făcând ca o astfel de atitudine să fie parte din pietate, ascultare și proximitate în faţa lui Allah Preaînaltul. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Dacă Ziua Judecăţii este stabilită şi unul dintre voi are un vlăstar în mână, să îl planteze.” (Bukhari)

1. Modalităţile de combatere a terorismului
Una dintre problemele cele mai serioase care amenință lumea și stabilitatea acesteia este terorismul, pentru că provoacă teroare în inimile oamenilor opresați și asupra proprietăților lor. Terorismul este o problemă globală și nu este limitată doar la o anumită națiune, un anumit popor sau o anumită credință.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a abordat această problemă gravă din mai multe perspective:
1. în primul rând, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a stabilit inviolabilitatea proprietății, a sângelui, a sufletului, şi a arătat cât de gravă este încălcarea oricăreia dintre acestea. Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Fără îndoială, Allah a făcut ca sângele vostru, proprietățile voastre și onoarea voastră să vă fie sfinte, în mod reciproc, precum sfințenia acestei zile a voastre, în această lună a voastră, în acest oraș al vostru.” (Bukhari)
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus oamenilor că sângele va fi primul lucru pentru care oamenii vor fi judecați în Ziua Judecății: „Prima rectificare legală ce va fi aplicată printre oameni în Ziua Judecății este sângele uman.” (Bukhari şi Muslim) Aceasta arată ce păcat mare și grav este pentru o persoană care le încalcă.
2. Islamul interzice agresiunea. Allah Preaînaltul spune: „(…) nu încălcați regulile, căci Allah nu-i iubește pe cei încalcă regulile!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 2:190]
3. unele acte teroriste sunt considerate a fi pură necredință de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a spus: „Nu vă întoarceţi la necredinţă după mine (după moartea mea), luându-vă capetele unii altora.” (Bukhari şi Tirmidhi)
Un alt hadith spune: „Insultarea unui musulman este un act de imoralitate și lupta împotriva lui este un act de necredință.” (Bukhari şi Muslim)
4. Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus că cei care sunt omorâți în timp ce desfășoară acte de terorism sunt destinați Iadului:
„«Când doi musulmani se luptă folosindu-şi săbiile, atunci amândoi (atât cel care a ucis, cât şi cel care a murit) vor fi în Focul Iadului.» Companionii au spus: «O, Mesager al lui Allah, putem înţelege aceasta cu privire la cel care a ucis, dar de ce acelaşi lucru şi pentru cel ucis?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Pentru că el a avut cu siguranţă intenţia de a îl ucide pe tovarăşul său.»” (Bukhari)
5. Nemusulmanii aflați sub legământ și cei aflați sub protecția musulmanilor nu trebuie omorâți, pentru că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Cel care a ucis un mu’ahid (persoană căreia i se acordă angajamentul de protecţie de către musulmani) nu va simţi mireasma Paradisului, chiar dacă aroma sa poate fi simţită pe o distanţă de patruzeci de ani (de călătorie).” (Bukhari)
6. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis fluturarea unei arme prin fața unei persoane, spunând:
„Niciunul dintre voi nu trebuie să direcționeze o armă către fratele său, pentru că el nu știe că Șeitan poate face arma (să alunece) din mâna şi să îl rănească pe fratele său, fapt pentru care poate ajunge în Iad.” (Bukhari şi Muslim)
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Dacă un musulman ridică o armă împotriva fratelui său, îngerii lui vor invoca blestemul asupra lui până când acesta o va muta departe de fratele său.” (Muslim)
Un alt hadith spune: „Cel care ridică armele împotriva noastră nu este dintre noi.” (Bukhari şi Muslim)
7. trădarea și hainia sunt interzise de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), chiar dacă sunt manifestate împotriva unui nemusulman, pentru că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „(...) fiecare trădător va purta un semn identificator în Ziua Judecăţii.” (Al-Hakim)
Un alt hadith spune: „Credința respinge uciderea. Un credincios nu trebuie ucis.” (Ahmad şi Abu Dawud)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a avertizat foarte mult împotriva încălcării promisiunilor și a legămintelor, spunând:
„Orice comunitate care încalcă un legământ va avea parte de ucideri și orice comunitate care dezvoltă prostituția va fi afectată de moarte, iar orice comunitate care reține zakāt-ul va fi pedepsită prin lipsa ploii.” (Hakim)
8. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis lupta ilegală spunând: „Nici un musulman nu trebuie să sperie un alt musulman.” (Abu Dawud)
9. binecuvântarea siguranţei, a păcii și a ordinii sunt bine stabilite de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a spus:
„Oricine se trezește dimineața cu sentimentul că se află în siguranță în casa sa, al cărui trup nu suferă din cauza niciunei boli și care are mijloacele necesare de trai pentru o zi întreagă este asemeni celui care stăpânește întreaga lume.” (Tirmidhi)
Allah le reamintește credincioșilor astfel de binecuvântări în Coran spunând:
„Oare nu văd ei (neamul din Mecca) că Noi am făcut (locul în care trăiesc ei) un loc sacru și sigur, în vreme ce oamenii din jurul lor sunt răpiți? Și oare cred ei în deșertăciune și tăgăduiesc binefacerea lui Allah?” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 29:67]
„Astfel încât (după toate aceste binecuvântări) să Îl adore (pe Allah) pe Domnul acestei Case (Moscheea cea Sfântă din Mecca), ~ Care i-a hrănit pe ei împotriva foamei și le-a oferit lor siguranță împotriva fricii.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 106:3-4]
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a promovat mila și bunătatea față de toate creaturile spunând:
 „Cel Milostiv arată milă celor care sunt milostivi. Așadar, arătați milă celor de pe Pământ, pentru ca să primiți milă din partea Celui aflat deasupra Cerurilor.” (Tirmidhi)

2. Modalităţile de combatere a violenţei domestice
Violența domestică, care astăzi este o problemă globală, a fost abordată anterior de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), prin chemarea la milă reciprocă, la iertare, la omiterea greșelilor mici pe cât posibil și la evidențierea faptelor bune. Acesta este mesajul adevărat al hadith-ului său: „Un credincios nu trebuie să critice o credincioasă. Dacă nu îi place ceva la ea, s-ar putea sigur să îi placă altceva.” (Muslim)
Astfel, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le cere soților să le trateze frumos pe soțiile lor, pentru că un soț nu poate să îşi mai placă soția pentru o singură greșeală. În schimb, el este sfătuit să se uite la calitățile ei, cate pot fi mai multe decât defectele pe care nu le agreează.
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus de asemenea:
„Cel mai bun dintre voi este cel care are cel mai bun comportament față de soția sa, iar eu sunt cel mai bun dintre voi cu soțiile mele.” (Tirmidhi şi Ibn Majah)
Sub autoritatea lui Mu’awiyah ibn Haidah (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat că:
 „M-am dus la Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și i-am spus: «Ce spui cu privire la soţiile noastre?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: «Hrăniți-le din ceea ce mâncați şi voi, îmbrăcați-le din cele cu care vă îmbrăcați, nu le bateți și nu le urâțiți.»” (Abu Dawud)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a sfătuit bărbaţii cu privire la natura femeilor, spunându-le:
„Vă sfătuiesc să vă comportați bine cu femeile, pentru că femeile sunt create dintr-o coastă, iar cel mai înalt punct al coastei este cel mai curbat și dacă încercați să îl îndreptați, îl veți rupe, dar dacă îl lăsați așa cum este, va rămâne curbat. Așadar, vă sfătuiesc să le tratați bine pe femei.” (Bukhari şi Muslim)
Toate motivele din spatele violenței domestice au fost combătute de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), principala cauză fiind mânia, care este o cauză directă. S-a relatat că:
„Un om i-a cerut Profetului ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ un sfat şi acesta i-a spus: «Nu te enerva.» Omul a mai repetat acest lucru de mai multe ori, iar el de fiecare dată i-a răspuns: «Nu te enerva.»” (Bukhari)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Celui care își reține mânia, Allah îi va ascunde greșelile, iar celui care își suprimă furia, deși este capabil să o dezlănțuie așa cum dorește, Allah îi va umple inima cu mulțumire în Ziua Judecății.” (Tabarani)
Insultarea, blestemarea și vorbirea obscenă sunt descurajate cu putere, deoarece acestea sunt motive pentru declanşarea violenței fizice. Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Un credincios nu batjocoreşte, nici nu înjură, nu ocărăşte şi nici nu vorbeşte necuviincios.” (Tirmidhi) şi Ahmad
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era cel mai bun soț cu soțiile sale. Sub autoritatea lui Anas (Allah să fie mulțumit de el!), servitorul Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), s-a relatat că:
„Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu a lovit vreodată vreun servitor sau vreo femeie.” (Muslim)
Mai mult decât atât, Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost un exemplu de bunătate şi îngăduinţă, el stând departe de violență și cruditate faţă de soțiile sale. Jabir (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:
 „Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era un om binevoitor, iar dacă soției sale, ʻAishah (Allah să fie mulțumit de ea!), îi plăcea ceva, se mergea cu ea pentru (a obţine) acel lucru.” (Muslim)
Hadith-ul de mai sus ne arată cât de grijuliu și bun era Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu soțiile sale într-o perioadă în care femeile aproape că nu aveau niciun drept. ʻOmar ibn Al-Khattāb (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:
 „Jur pe Allah, în perioada preislamică nu le acordam femeilor nicio importanță, adică le consideram neimportante, până când Allah a revelat despre ele ceea ce a revelat și le-a asigurat ceea ce le-a asigurat. În timp ce făceam ceva, soția mea mi-a spus: «Dacă ai face astfel?» Eu am întrebat-o: «Ce legătură ai tu cu asta? Și de ce te gândești la ceva ce îmi doresc eu?» Ea mi-a spus: «Ce ciudat ești, Ibn Al-Khattāb? Tu nu accepți sfaturi, în timp ce fiica ta așa procedează cu Mesagerul lui Allah, până când se întoarce și este mâniat toată ziua!»” (Bukhari şi Muslim)
Cum ar putea o astfel de persoană nobilă să fie violentă sau să aibă un limbaj violent?!

3. Manierele de abordare a anxietății și a depresiei
Cei înțelepți sunt de acord asupra faptului că golul spiritual și diferitele presiuni din viața de zi cu zi sunt motivele principale ale multor psihopatii, în special ale anxietăţii și ale depresiei.
Aceste probleme psihologice au fost combătute de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) prin promovarea unei credințe puternice în Allah Preaînaltul, urmând îndemnurile Coranului cel Glorios, care spune:
 „Pe cei ce cred (în Allah, în Trimisul Său și în Cartea Lui) și ale căror inimi sunt liniștite (și devin smerite) întru pomenirea lui Allah, căci prin pomenirea lui Allah se liniștesc inimile.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 13:28]
Un credincios care îşi extinde punţile de comunicare cu Creatorul său va avea cu siguranță o inimă mulțumită și o conștiinţă liniștită. De aceea, Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „Cât de minunată este situația unui credincios. Este bine pentru el în orice situație și acesta se întâmplă numai credinciosului. Dacă prosperă, el își exprimă recunoștința lui Allah, și aceste este bine pentru el; iar dacă îl lovește un necaz, îndură cu răbdare și aceste este și mai bine pentru el.” (Muslim)
Astfel, se poate observa că el primește beneficii în orice situație.
Anxietatea și depresia pot fi rezultatul fricii, al sărăciei, al bolii sau al unor calamități potențiale. Însă, un credincios, care știe că totul îi este predestinat de către Allah Preaînaltul, va fi răbdător și va căuta Răsplata Divină pentru orice problemă pe care o întâmpină. Prin urmare, astfel de probleme și calamități se transformă în răsplată de la Allah Preaînaltul, după cum spune Coranul:
 „Vă vom încerca cu puţină spaimă, foamete, lipsire de bunuri, de suflete și de roade, dar binevesteşte celor răbdători, ~ Care, dacă s-a abătut asupra lor vreo nenorocire, spun: «Noi suntem ai lui Allah și noi la El ne întoarcem.» ~ Aceia sunt cei peste care se pogoară Binecuvântarea Domnului lor și Îndurarea Lui și aceia sunt cei călăuziți.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 2:155-157]
Același lucru este valabil și pentru amenințările potențiale, un credincios primește astfel de amenințări cu mai multă liniște și se încrede în Allah Preaînaltul, Căruia Îi cere ajutorul. Allah Preaînaltul spune:
 „Acelora cărora lumea (un grup din Banu ʻAbd Al-Qays – trib din partea de Est a Peninsulei Arabe, de la granița cu regatul Al-Hira. A adoptat Islamul în anul 628 și a luat parte la campaniile ulterioare de cuceriri) le-a spus: «Oamenii s-au adunat împotriva voastră, deci temeți-vă de ei!», credința le-a sporit și au zis ei: «Ne este de ajuns (ajutorul lui) Allah și El este Cel mai bun Ocrotitor al nostru!» ~ Și ei s-au întors (după aceea) cu Binefacerea lui Allah și Harul Său, fără să-i fi atins niciun rău. Ei au căutat mulțumirea lui Allah, căci Allah este Dătător de har nemăsurat.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 3:173-174]
Atunci când lucrurile merg rău, Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se grăbea să se roage. El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunea: „O, Bilal, ridică-te și liniștește-ne prin rugăciune!” (Abu Dawud şi Ahmad) Rugăciunea este una dintre căile prin care se poate obține pacea interioară și prin care se sfârșesc grijile, anxietatea și mâhnirea.
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a sfătuit cu privire la unele cuvinte care trebuie ținute minte în timpurile de grijă și de anxietate. Acestea includ:
„Dacă un rob care este lovit de griji spune: «O, Allah, eu sunt robul Tău, fiul robului Tău, fiul roabei Tale, fruntea mea este în Mâinile Tale, urmez Hotărârea Ta şi Porunca Ta este întotdeauna dreaptă. Te rog cu fiecare dintre Numele Tale cu care Singur te-ai numit, sau le-ai revelat în Cartea Ta, sau le-ai dezvăluit creaţiei Tale, sau le-ai păstrat cu Tine în ştiinţa celor nevăzute te rog să faci Coranul viaţa inimii mele şi lumina pieptului meu, îndepărtarea durerilor mele şi uşurarea suferinţelor mele!», Allah îi va ușura durerea și tristețea, și o va înlocui cu fericire.” (Ahmad)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus Asmei bint Umays (Allah să fie mulţumit de ea!):
„Să nu te învăţ unele cuvinte pe care să le rosteşti în timpurile grele? (Acestea sunt:) «Allah, Allah este Domnul meu și Lui nu-i asociez nimic!»” (Abu Dawud şi Ibn Majah)
Sub autoritatea lui Anas (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat că Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să spună în timpurile grele: „O, Tu, Cel Etern, Cel Infinit, caut Mila Ta!” (Tirmidhi)
Astfel, pomenirea lui Allah Preaînaltul, căutarea Ajutorului Lui și efectuarea rugăciunilor sunt dintre cele mai bune tratamente pentru problemele psihologice, așa cum spune și Coranul:
„Și Noi știm prea bine că pieptul ţi se strânge pentru ceea ce spun ei (pentru minciunile și născocirile lor împotriva propovăduirii tale). ~ Însă adu laude Domnului tău și fii printre cei care se prosternează ~ Și adoră-L pe Domnul tău până ce-ţi va veni sfârşitul (adoră-L pe Allah tot timpul cât ești în viață!)!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 15:97-99]

4. Manierele de tratare a golului spiritual
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a abordat problema golului spiritual prin readucerea la viață a conceptelor de credință în Allah, monoteism, depărtarea de politeism, credința în toți Profeții și Mesagerii (Pacea fie asupra lor!), în Cărțile lui Allah, în îngeri, în Ziua Judecății și în destin, fie el bun sau rău, şi predestinare.
Pe lângă aceşti stâlpi de bază ai credinţei, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a abordat această problemă prin promovarea actelor permise de adorare, care îi leagă pe musulmani de Domnul lor tot timpul. Cel mai important dintre aceste acte este constituit din cei cinci stâlpi de bază ai Islamului și anume: cele două mărturisiri de credinţă, efectuarea rugăciunilor, plata zakāt-ului, postul din luna Ramadan și pelerinajul la Mecca.
Mai mult decât atât, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a inspirat musulmanilor conceptele de pietate, de credință, încredere și dependență de Allah, a fi conștienţi de Allah în toate acțiunile, pentru că El Ştie ce este dezvăluit și ce nu este, în timp ce se simte responsabil, pentru că şti că Allah îl poate vedea chiar dacă nu îl vede nimeni altcineva.
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus companionilor săi (Allah să fie mulțumit de ei!):
„Vă voi învăţa câteva cuvinte, care vă vor ajuta: protejaţi Cuvintele lui Allah şi El vă va proteja pe voi. Păziţi ceea ce Allah v-a poruncit şi El se va afla în faţa voastră. Dacă cereţi ceva, atunci cereţi de la Allah, iar dacă veţi căuta ajutor, atunci căutaţi ajutor la Allah şi să ştiţi că şi dacă întreaga lume şi-ar dori să vă ajute, aceasta nu va putea să vă ajute decât în chestiunile în care Allah a stabilit acest lucru dinainte. De asemenea, dacă întreaga lume doreşte să vă facă un rău, acesta nu vă va atinge, cu excepţia a ceea ce Allah a stabilit aceasta dinainte. Calemurile au fost ridicate, iar sulurile s-au uscat.” (Tirmidhi)
O frumoasă exemplificare a combaterii golului spiritual este cea relatată în hadith-ul îngerului Jibrīl (Pacea fie asupra sa!), în care ni se prezintă convorbirea lungă cu Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în ceea ce privește Islamul, credința și milostenia. Este unul dintre cele mai importante hadith-uri, deoarece vorbește despre lucrurile esențiale ale Islamului. Sub autoritatea lui Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat că:
„Într-o zi, pe când Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ se afla în compania unor oameni, un bărbat îmbrăcat în haine albe pure a venit şi l-a întrebat: «Ce este credinţa?» Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ i-a răspuns: «Credinţa înseamnă să crezi în Allah, în îngerii Săi, în întâlnirea cu El, în Mesagerii Lui şi să crezi în Înviere.» Apoi, el a întrebat: «Ce este Islamul?» Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ i-a răspuns: «Să Îl adori pe Allah şi pe nimeni altcineva, să îţi faci rugăciunile în mod corect, să plăteşti dania obligatorie (zakāh) şi să ţii postul din timpul lunii Ramadan.» Apoi, omul a întrebat: «Ce este ihsān-ul (excelenţa în actele de adorare)?» Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ i-a răspuns: «Să Îl adori pe Allah ca şi cum L-ai vedea şi dacă nu poţi ajunge la acest nivel al devoţiunii, atunci trebuie să crezi că El te priveşte.» Apoi, el a întrebat: «Când va veni Ceasul?» Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ i-a răspuns: «Cel care răspunde nu ştie mai mult decât cel care întreabă. Dar îţi voi spune semnele ei: 1. atunci când o sclavă îi dă naştere stăpânului ei. 2. atunci când păstorii cămilelor negre se întrec în construcţia celor mai înalte clădiri. Şi Ora este unul dintre cele cinci lucruri despre care nu ştie nimeni, în afară de Allah.» Apoi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a recitat: «Cu adevărat, numai la Allah se află cunoaşterea Ceasului (...)» [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 31:34] Apoi, acel om (îngerul Gavriil) a plecat şi Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ i-a rugat pe companionii lui să îl cheme înapoi, însă ei nu l-au putut vedea. Apoi Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ le-a spus: «Acela a fost Gavriil care a venit să îi înveţe pe oameni religia lor.»” (Bukhari)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a chemat pe toți necredincioșii la credinţa într-un singur Dumnezeu, Allah, la contemplare și la reconsiderarea faptelor. Sub autoritatea lui ʻUmran ibn Al-Hussein (Allah să fie mulțumit de el!), s-a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus tatălui său:
„«O, Hussein, câți dumnezei venerezi astăzi?» El a răspuns: «Șapte.», adăugând «Şase pe Pământ și unul în Ceruri.» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a întrebat: «La care dintre ei te rogi în timpuri de frică și necesitate?» El a răspuns: «La cel din Ceruri.»” (Tirmidhi)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a încercat să îl facă să înțeleagă faptul că nu poate venera un Dumnezeu în timp ce se află Alt Dumnezeu de Care are frică și Căruia Îi cere ajutorul.

5. Manierele de corectare a devierilor sexuale
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a combătut chestiunile sexuale prin sfătuirea la căsătoria timpurie și prin recomandarea postului pentru cei care nu își permit să se căsătorească. Mai mult decât atât, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a căutat să elimine motivele din spatele erotismului, incluzând interzicerea izolării cu femeile și privirea la femeile neînrudite, în timp ce le vorbea tinerilor despre ce păcat urât și grav este adulterul. Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„O, voi, tineri, acela dintre voi care este capabil să suporte cheltuielile (aferente acesteia) să se căsătorească, căci în aceasta este mai multă «plecare a privirii» și o mai bună pavăză a castității voastre, iar cel care nu este capabil (să se căsătorească), atunci să postească, căci cu adevărat aceasta (ajută la) tăierea poftelor.” (Bukhari și Muslim)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„Dacă o persoană vine la tine cu propunerea de căsătorie și tu ești mulțumit cu credința și de comportamentul lui, atunci căsătorește-ți fiica cu el. Dacă nu o faci, o mare nenorocire va avea loc pe Pământ și corupția va fi răspândită.” (Tirmidhi)
Un alt hadith spune: „Niciun bărbat nu trebuie să rămână singur cu o femeie, decât dacă ea este acompaniată de un mahram.” (Bukhari şi Muslim)
Fiind întrebat despre privitul la femei, Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Coborâți-vă privirea!” (Abu Dawud)
Un alt hadith spune: „Cel care săvârșește adulter nu este cu adevărat un credincios, atât timp cât el continuă să comită adulter.” (Bukhari şi Muslim)
Este relatat că un tânăr s-a dus la Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și i-a cerut permisiunea pentru a face adulter:
„Un tânăr a venit la Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunându-i: «O, Mesager al lui Allah, permite-mi să comit adulter.» Toţi oamenii aflaţi în acel loc s-au întors spre el şi l-au dojenit cu asprime, însă Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a aşezat mai aproape de el şi l-a întrebat: «Ţi-ar plăcea acest lucru pentru mama ta?» El a răspuns: «Nu, (jur) pe Allah! Fie ca Allah să mă sacrifice pentru tine!» Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «Şi nici altora nu le place pentru mamele lor.» Apoi, l-a întrebat: «Ţi-ar plăcea acest lucru pentru fiica ta?» Tânărul a răspuns: «Nu.» Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «Şi nici altora nu le place pentru fiicele lor.» Apoi, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a întrebat: «Ţi-ar plăcea acest lucru pentru mătuşa ta paternă?» Tânărul a răspuns: «Nu.» Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «Şi nici altora nu le place pentru mătuşile lor paterne.» De asemenea, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a întrebat: «Ţi-ar plăcea acest lucru pentru mătuşa ta maternă?» Tânărul a răspuns: «Nu.» Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: «Şi nici altora nu le place pentru mătuşile lor materne». Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a mângâiat, spunând: «O, Allah, iartă-i păcatele, purifică-i inima şi fă-l pe el cast!» După aceasta, tânărul nu a mai amintit vreodată de un lucru asemănător cu acesta.” (Ahmad)
În ceea ce privește homosexualitatea, aceasta este un păcat mult mai mare decât adulterul. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „Allah îi blestemă pe cei care urmează păcatul poporului lui Lot (sodomia). Allah îi blestemă pe cei care urmează păcatul poporului lui Lot. Allah îi blestemă pe cei care urmează păcatul poporului lui Lot.” (Ahmad)

6. Manierele de rezolvare a problemelor vinului și a drogurilor
Lumea de astăzi suferă și plătește preţul pentru intoxicanți și droguri. În opoziţie, Islamul a fost strict în oprirea acestora, interzicând astfel orice intoxicant, indiferent de numele sau titlurile acestora. Allah spune:
„O, voi cei care credeți! Vinul (vinul - și prin analogie - orice băutură spirtoasă cu efect asemănător,) jocul de noroc, pietrele ridicate (idolii) și săgețile (pentru prezicere) sunt numai murdării din lucrătura lui Șeitan. Deci feriți-vă de ele ca să izbândiți!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 5:90]
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Fiecare băutură intoxicantă este interzisă.” (Bukhari şi Muslim)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea: „Niciun alcoolic nu va fi primit în Paradis.” (Ahmad, Nasa’i şi Ibn Majah)
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mai spus:
 „Nu beți vin (prin analogie, orice băutură alcoolică), pentru că acesta este sursa tuturor relelor.” (Ibn Majah)
Sub autoritatea lui Umm Salamah (Allah să fie mulțumit de ea!), s-a relatat că:
 „Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis orice intoxicant și orice agent care induce slăbiciunea.” (Abu Dawud şi Ahmad)
Un agent care aduce slăbiciunea se referă la orice substanță care o poate conduce pe o persoană la o stare de letargie, lene sau amorțeală. Fără nicio îndoială, acesta este efectul drogurilor.

7. Manierele de combatere a magiei, a prezicerilor și a înșelătoriei
În ciuda progresului tehnologic și industrial nemaivăzut, milioane de oameni din lumea întreagă încă mai apelează la vrăjitorie, preziceri și înșelătorie. Am citit că există și unele personalități politice foarte importante care au vrăjitorii și prezicătorii lor, ce susțin că pot prezice viitorul, precum și conspirațiile și planurile dușmanilor.
Vrăjitoria este un fapt al vieții, dar învățarea și practicarea ei înseamnă necredință în Allah, care spune:
„Și au urmat ceea ce șeitanii au născocit în timpul împărăției lui Solomon, dar nu a fost necredincios Solomon, ci șeitanii (aici prezicătorii și oamenii răi) au fost necredincioși. Ei i-au învățat pe oameni vrăjitoria și ceea ce a fost trimis celor doi îngeri din Babel, lui Harut și Marut (cei doi îngeri - Harut și Marut - după unii exegeţi doi magi, care i-au învățat pe oameni vrăjitoria la Babel, în Mesopotamia).” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 2:102] Astfel, necredința din acest verset este rezultatul vrăjitoriei.
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis vrăjitoria, prezisul și înșelătoria spunând:
„Cel care prevestește rău şi cel căruia îi este prevestit un rău, sau cel care ghicește şi cel căruia îi este ghicit, sau cel care practică vrăjitoria şi cel căruia îi este făcută vrăjitoria, nu fac parte dintre noi.” (Tabarani)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea:
„«Evitați cele șapte păcate mari care aduc distrugerea.» Companionii au întrebat: «O Profet al lui Allah! Care sunt aceste păcate?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a răspuns: «A Îi face asociați lui Allah în adorare, practicarea vrăjitoriei, a omorî un suflet fără niciun motiv justificat, a practica cămătăria, a mânca averea orfanilor, a fugi de pe câmpul de luptă și a acuza o femeie inocentă, castă și credincioasă de adulter.»” (Bukhari şi Muslim), prin aceasta clarificând faptul că, din punct de vedere al gravității, vrăjitoria vine imediat după asocierea de parteneri lui Allah, care este cel mai grav păcat.
Mergerea la vrăjitori, prezicători și/sau șarlatani este interzisă de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a spus:
„Cel care caută ajutorul unui prezicător nu va avea rugăciunile acceptate pentru patruzeci de nopți.” (Muslim şi Ahmad)
Credința în prezicerile lor sunt un păcat la fel de mare, pentru că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Cel care se duce la un prezicător și crede în el va fi un necredincios în ceea ce i-a fost revelat lui Mohammed.” (Tirmidhi şi Ahmad)
Unii ar putea spune: „Dar prezicătorii și vrăjitorii nimeresc câteodată adevărul în prezicerile lor, care este o dovadă a adevărului spus de ei.” Răspunsul este cel oferit de Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) atunci când a fost întrebat de către unele persoane cu privire la prezicători:
„«Ei trebuie neglijaţi.» Oamenii au spus: «O, Mesager al lui Allah, aceștia ne zic câteodată lucruri care se adeveresc.» Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: «Astfel de preziceri care se adeveresc sunt cuvinte luate de la djinni și șoptite în urechea adeptului său, care le va amesteca cu o sută de minciuni după.»” (Bukhari şi Muslim)
ʻAishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat că l-a auzit pe Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând:
„Cu siguranță îngerii coboară din Ceruri vorbind despre o chestiune stabilită de Allah. Un diavol trage cu urechea și le spune prezicătorilor, care adaugă încă o sută de minciuni ale lor.” (Bukhari)
Sub autoritatea lui Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!), s-a relatat că Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Nu există nicio infecție, nicio prevestire sau hamah (prezicere rea la vederea unei păsări) şi nicio safar (lună a calendarului Islamic pe care arabii o asociau cu pesimismul).” (Muslim)
Negarea infecției nu poate fi luată ca fiind absolută, deoarece infecția a fost dovedită de către Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în alte ahadith spunând: „Fugiți de un lepros ca și cum ați fugi de un leu.” (Bukhari) și „Un păstor cu cămile bolnave să nu le ducă la păscut cu un păstor cu cămile sănătoase.” (Bukhari şi Muslim)
Așadar, negarea infecției în hadith-ul de mai sus face referire la impactul inevitabil al infecției, pentru că o boală poate să cauzeze sau nu o infecție. De aceea, atunci când Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „«Nu există nicio infecție incurabilă, nicio safar, nicio hamah.», un beduin a spus: «O, Mesager al lui Allah, atunci când cămilele sunt la fel de sănătoase precum căprioarele, dar atunci când o cămilă nesănătoasă se amestecă cu ele, ele dezvoltă semne de boală.» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a întrebat: «Cine a infectat atunci prima cămilă?»” (Muslim) Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) vrea să spună astfel că, la început, boala nu este cauzată de infecție, ci este o boală directă de la Allah. De aceea, dacă aceasta se transformă apoi în infecţie, atunci este destinul lui Allah; aceasta înseamnă că infecția, lipsa sănătății și lipsa infecției sunt toate determinate doar de Allah.
Mai mult decât atât, negarea prevestirii este făcută și pentru prevenirea pesimismului; în timp ce negarea oricărui efect al hamah (o pasăre similară cu bufnițele – arabii prevesteau ceva rău dacă o vedeau) este făcută pentru același motiv.
În concluzie, negarea pesimismului în ceea ce priveşte luna calendarului lunar Safar, este pentru a preveni un obicei preislamic. Prin analogie, mulți oameni sunt pesimiști cu privire la anumite zile sau date din calendar. Astfel, Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a invalidat toate aceste învățături false care îi leagă pe oameni de superstiții, preziceri și înșelătorie.

8. Manierele de combatere a sărăciei
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a căutat adăpost la Allah de sărăcie într-un hadith: „O Allah, caut adăpost la Tine de sărăcie, foame și umilire!” (Abu Dawud şi Ahmad)
De asemenea, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a legat sărăcia de necredință spunând: „O, Allah, caut adăpost la Tine de sărăcie și necredință (…)!” (Abu Dawud şi Ahmad) Aceasta confirmă cât de gravă este problema sărăciei pentru că aceasta poate conduce la necredință.
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a combătut sărăcia prin chemarea la muncă și descurajarea cerșitului spunând:
„Pe Cel în Mâna Căruia se află sufletul meu, este mai bine pentru cineva să taie şi să care în spate o legătură de lemne decât să cerşească.” (Bukhari)
El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, de asemenea: „Un credincios nu trebuie să se umilească.” (Tirmidhi şi Ibn Majah)
Un alt hadith spune: „Dacă ați avea încredere cu adevărat în Allah, El v-ar asigura hrana așa cum asigură hrana păsărilor, care dimineața se trezesc flămânde și seara se întorc cu stomacul plin.” (Tirmidhi)
Păsările zboară peste tot pentru a găsi hrană și aterizează doar unde este mâncare. Ele continuă să zboară până ce găsesc apă. Doar atunci aterizează, pentru a bea. Toate acestea sunt pentru asigurarea hranei și pentru a bea apă. Prin analogie, munca, a face ceea ce este necesar și cel mai important dependența adevărată de Allah și căutarea Ajutorului Său sunt căile prin care se elimină sărăcia în Islam.
Apoi, urmează rolul zakāt-ului pentru cei care sunt incapabili de lucru sau pentru cei care câștigă mai puțin decât au nevoie. Zakāt-ul este o datorie prescrisă celor bogați pentru cei sărăci. Acesta este urmat de caritatea ce este oferită în mod voluntar de cei cu un venit mai mare, căutând Răsplata Divină nemăsurată.
Allah Preaînaltul spune: „Şi cei în a căror avere este un drept hotărât (adică este stabilită o cotă pentru dania anuală obligatorie – zakāh) ~ Pentru cerşetor și pentru cel lipsit (cel care și-a pierdut averea sau este sărac și-i este ruşine să ceară).” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 70:24-25]
Allah spune, de asemenea: „Și ei dau hrană, în ciuda (nevoii și) dragostei lor pentru ea (sau: „din iubire pentru El”) celor sărmani, orfanilor și captivi (de război).” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 76:8]
Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
 „Cel care are mijloace de transport în plus trebuie să le ofere şi celor care nu au; iar cel care are mijloace de trai în plus trebuie să le ofere celor care nu au.” (Muslim şi Abu Dawud)
Fiindcă cel mai rău rezultat al sărăciei pentru o persoană este pierderea celor mai importante mijloace de trai, aceasta incluzând mâncarea și hainele, Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a oferit instrucțiuni clare, chemând la hrănirea și îmbrăcarea celor săraci, până la gradul în care acestea au devenit ispăşiri pentru păcatele grave.

9. Manierele de obţinere a echilibrului ecologic
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a contribuit la rezolvarea problemelor ecologice făcute de mâna omului. Acestea includ instrucțiuni pentru salvarea apei, prezervarea pământului și a echilibrului ecologic, precum și respectul pentru toate creaturile, inclusiv animale.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Nu plantează vreunul dintre musulmani un vlăstar sau sădește vreo plantă și mănâncă din ele vreo pasăre sau vreun om sau vreun dobitoc, decât fiindu-i lui (consemnată) pentru aceasta sadāqah.” (Bukhari, Muslim și Tirmidhi)
Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a avertizat împotriva satisfacerii nevoilor de eliminare pe drumuri străbătute de oameni, în sursele de apă și în locurile umbroase spunând:
 „«Feriţi-vă de două lucruri care aduc după ele blestemul.» Companionii au întrebat: «Care sunt acele lucruri care aduc blestemul?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a răspuns: «Să vă uşuraţi pe drumuri sau la umbră, unde oamenii se adăpostesc şi se odihnesc.»” (Muslim)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis de asemenea și folosirea excesivă apei spunând: „Nu folosiți niciodată apă în mod excesiv, chiar dacă sunteți lângă un râu curgător.” (Ahmad şi Ibn Majah)
Uciderea animalelor fără scop este, de asemenea, interzisă, așa cum a spus Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):
„«Oricine omoară o pasăre în mod nedrept va fi tras la răspundere de Allah în Ziua Judecății.» Companionii au întrebat: «Cum este în mod drept, o, Mesager al lui Allah?» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Să o sacrifice cu scopul de a o mânca, dar niciodată să nu îi tăiați capul și să îl aruncați.»” (Nasa’i şi Ahmad)
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a promovat curățenia Pământului. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a legat-o chiar și de moschei în ceea ce privește curățenia și puritatea spunând:„Pământul a fost făcut un loc de rugăciune și o sursă de purificare pentru mine.” (Bukhari şi Muslim)
Un alt hadith spune: „O furnică l-a mușcat o dată pe un Profet, care, în schimb, a ordonat arderea coloniei de furnici și aceasta a fost arsă. Allah i-a revelat atunci: «Ai anihilat o întreagă națiune glorioasă doar pentru că una dintre ele te-a mușcat?»”
Mesajul care reiese de aici este acela al echilibrului ecologic, pentru că, dacă un om omoară sute sau mii din orice animal periculos, specia respectivă ar dispărea cu siguranță. Aceasta este o încălcare mare a ecosistemului dezvoltat de Allah Preaînaltul.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a ordonat musulmanilor să își curețe și să își purifice casele pentru a preveni izbucnirile de boli. El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Curățați-vă curțile!” (Tabarani)
Agricultura și a fi un prieten al sistemului ecologic au fost promovate de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a spus:
„Dacă Ziua Judecăţii este stabilită şi unul dintre voi are un vlăstar în mână, să îl planteze.” (Bukhari)


 
 Cuprins

PG.    Titlu    Nr.
        Introducere    1
        Prefață
1. Un contur al vieţii Profetului Mohammed (ﷺ)
2. Profeții (Pacea fie asupra lor!) sunt frați
3. Recunoașterea Profetului Mohammed (ﷺ): un exemplu de la un rege bizantin
4. Recunoașterea Profetului Mohammed (ﷺ): un exemplu de la un rege abisinian    
5. Recunoașterea Profetului Mohammed (ﷺ): un exemplu de la un rabin important
    2
        Capitolul 1. Mesagerul lui Allah (ﷺ) și drepturile omului
1. Egalitatea
2. Drepturile femeilor
3. Drepturile părinților și ale rudelor
4. Drepturile urmașilor
5. Drepturile copiilor
6. Drepturile servitorilor
7. Drepturile vecinilor
8. Drepturile musafirilor
9. Drepturile orfanilor
10. Drepturile celor slabi, ale celor săraci și ale celor nevoiași
11. Drepturile sclavilor
12. Drepturile celor în vârstă
13. Drepturile celor cu nevoi speciale
14. Drepturile drumului
15. Drepturile animalelor
    3
        Capitolul 2. Mohammed, Mesagerul lui Allah (ﷺ), și valorile, etica și virtuțile
• Introducere
1. Cum să-i câștigi pe oameni de partea ta?
2. Dreptatea
3. Mila
4. Îndurarea
5. Onestitatea
6. Valoarea
7. Modestia
8. Loialitatea
9. Siguranţa
10. Liniștea și vorbitul
11. Moderația și echilibrul
12. Timpul
13. Asumarea responsabilității
14. A munci şi câştigarea mijloacelor de trai
15. Autocontrolul
16. Medicina și sănătatea
17. Igiena și înfrumusețarea
18. Respectul pentru sufletul omului
19. Bunele maniere
20. Prietenia și iubirea
21. Cum să-i înveți pe oameni?
22. Voluntariatul
23. Shura
24. Combaterea nedreptăţii
25. Etica războiului și al luptei
26. Fericirea
27. Optimismul
28. Simțul umorului
    4
        Capitolul 3. Profetul Mohammed (ﷺ) respinge viciile şi răul
• Introducere
1. Omuciderea
2. Trădarea
3. Mânia
4. Terorismul
5. Hainia
6. Perversiunea
7. Spionajul
8. Insultarea şi blestemul
9. Neîncrederea nedovedită
10. Mita
11. Aroganța
12. Lenea
13. Disperarea
14. Sinuciderea
15. Opresiunea şi abuzul
    5
        Capitolul 4. Profetul Mohammed (ﷺ): rezolvarea problemelor omenirii
• Introducere
1. Modalităţile de combatere a terorismului
2. Modalităţile de combatere a violenței domestice
3. Manierele de abordare a anxietății și a depresiei
4. Manierele de tratare a golului spiritual
5. Manierele de corectare a devierilor sexuale
6. Manierele de rezolvare a problemelor vinului și a drogurilor
7. Manierele de combatere a magiei, a prezicerilor și a înșelătoriei
8. Manierele de combatere a sărăciei
9. Manierele de obţinere a echilibrului ecologic
    6